În ultimele luni, discuțiile despre proiectul Nord Stream 2 au luat amploare în Suedia, Finlanda și Danemarca, prin ale căror zone economice exclusive și/sau mări teritoriale ar urma să treacă gazoductul planificat, scrie Centrul pentru Studii Estice.
Războiul ruso-ucrainean și deteriorarea situației de securitate în regiunea Mării Baltice au dus la o distanțare tot mai mare față de proiectele economice rusești din aceste țări. Guvernele de la Stockholm, Helsinki și Copenhaga s-au aflat în situația dificilă de a lua poziție împotriva proiectului. Pe de o parte, nu doresc să folosească legislația națională și dreptul mării pentru a bloca Nord Stream 2, care se bucură de sprijinul Germaniei. Pe de altă parte, ei se află sub o presiune tot mai mare din partea Statelor Unite, a țărilor din Europa Centrală și de Est și a opoziției din propriile țări - care solicită oprirea acestei acțiuni.
Este puțin probabil ca Suedia, Finlanda și Danemarca să încetinească procedurile administrative sau să blocheze aprobările naționale pentru construcția gazoductului. Cu toate acestea, aceste țări se așteaptă ca Comisia Europeană să furnizeze o evaluare a compatibilității construcției Nord Stream 2 cu cel de-al treilea pachet energetic. În plus, Stockholm și Copenhaga solicită, în special, o poziție politică comună a UE, bazată pe o evaluare a compatibilității proiectului cu obiectivele politicii energetice și climatice a UE și cu interesele politicii de securitate a UE.
Guvernul polonez s-a opus investiției timp de mai multe luni. Ministrul Piotr Naimski a explicat că, din punct de vedere economic și comercial, NS2 consolidează poziția dominantă a Gazprom în regiune, ceea ce nu este în interesul Poloniei.
Președintele Sejm-ului, Marek Kuchcinski, a subliniat în repetate rânduri că proiectul subminează valorile europene. În cadrul unei reuniuni a președinților parlamentelor UE la Bratislava, el a susținut că proiectul este un exemplu de falsă solidaritate, care lovește Polonia și alte țări baltice.
infografic: gazpromexport.ru
