Sub patronajul președintelui Republicii Polone, cu participarea președintelui Sejm-ului și al Senatului, a avut loc o conferință pentru a marca cea de-a 90-a aniversare a nașterii Papei Benedict al XVI-lea.
Conferința s-a axat, printre altele, pe valorile creștine, pe relația dintre biserică și stat și pe rolul pe care biserica îl va juca în drumul spre renașterea Europei.
Participanții la conferință au atras atenția asupra semnificației istorice a succesiunii unui Papă german la un Papă polonez. Președintele Bundestag-ului, Dr. Norbert Lammert, a numit acest eveniment "destin".
Joseph Ratzinger a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai lui Ioan Paul al II-lea. Pare firesc ca acest mare teolog și intelectual să se fi așezat pe tronul lui Petru după Papa polonez.
Marek Kuchciński, președintele Sejm-ului, a vorbit despre activitatea politică a societăților ca fiind unul dintre subiectele de interes pentru Benedict al XVI-lea. El a subliniat că învățăturile cardinalului Ratzinger suscită întrebări despre "cum, atunci când se iau decizii politice și se fac legi, să fii fidel legii revelate și naturale și, în același timp, să te raportezi la rațiune, care este baza oricărei activități publice și, în același timp, cum să fii un politician eficient, o formațiune eficientă care trebuie să câștige alegerile pentru a-și pune în aplicare programele...". În opinia președintelui Parlamentului, concepția unui politician despre stat și învățăturile din operele Sfântului Părinte și ale cardinalului Ratzinger sunt o bună indicație și un puternic punct de sprijin. "Sunt conștient că aceasta este o sarcină uriașă - nu doar munca noastră de astăzi în Polonia pentru binele comun, nu doar în cadrul organizației internaționale, ci în toată politica la nivel global. Trebuie să facem față acestei sarcini enorme și să continuăm să lucrăm pentru binele comun", a subliniat el. Discursul președintelui Sejm Marek Kuchciński
În cadrul declarației sale de presă, președintele Parlamentului a mai atras atenția asupra a două date: Benedict al XVI-lea împlinește 90 de ani și 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. În acest context, el a subliniat necesitatea de a reveni la rădăcinile europene, la valorile care i-au ghidat pe părinții fondatori ai Uniunii Europene, care au dorit o Europă fără război și bazată pe creștinism.
Mareșalul Senatului Stanisław Karczewski: Omul trece de la uitarea de Dumnezeu la uitarea de om.
Președintele parlamentului maghiar László Kövér a subliniat că lupta pentru prezența creștinismului este o luptă pentru valorile fundamentale... Fără o identitate umană puternică nu există un sentiment de existență pentru întreaga națiune și stat. În opinia lui Kövér, pericolul vine din dictatul relativismului, pe care îl vede ca pe o nouă formă de totalitarism.
Șefa Cancelariei președintelui, Małgorzata Sadurska, a citit o scrisoare a președintelui în care acesta nota, printre altele, că Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea a continuat două tendințe fundamentale ale pontificatului marelui nostru compatriot, Sfântul Ioan Paul al II-lea. Prima a fost afirmarea clară a identității creștine și catolice, redescoperindu-i sursele profunde și pure. Al doilea a fost dialogul Bisericii cu lumea modernă, care trece prin transformări civilizaționale majore.
Arhiepiscopul Stanisław Gądecki, președintele Conferinței Episcopale Poloneze, a declarat: "Suntem obișnuiți să recunoaștem că criteriul de bază în acest caz este principiul majorității: o lege este cea care a fost recunoscută ca lege de către majoritatea societății sau de către reprezentanții acesteia. Cu toate acestea, Benedict al XVI-lea observă că acest criteriu este insuficient în cazul dreptului care se referă la demnitatea umană și la umanitate.
Cardinalul Gerhard Müller, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței: Biserica este cel mai bun avocat al demnității umane.
Purtătorul de cuvânt al lui Benedict al XVI-lea, pr. Federico Lombardi SJ: Uitarea lui Dumnezeu, precum și marginalizarea religiei în viața publică reprezintă o amenințare la adresa vieții sociale și a demnității umane.
Într-o scrisoare adresată participanților la conferință, Benedict al XVI-lea a scris, printre altele: Tema aleasă determină autoritățile statale și ecleziastice să dialogheze asupra unei probleme cruciale pentru viitorul continentului nostru. Juxtapunerea dintre noțiunile de stat radical ateu și apariția unui stat radical religios în rândul mișcărilor musulmane conduce epoca noastră la o situație explozivă, ale cărei consecințe le trăim în fiecare zi. Aceste radicalisme necesită de urgență să dezvoltăm un concept convingător al statului, care să poată înfrunta și transcende aceste provocări.
fotografie: P. Kula
