În urmă cu 30 de ani, la Castelul de la Vișegrad, trei țări și-au promis sprijinul pe drumul spre modernitate. Aceștia au creat Grupul V4, care nu numai că a supraviețuit marilor schimbări din Europa însăși, dar este astăzi un actor important pe scena internațională.
Sprijinul reciproc și cooperarea au facilitat intrarea Poloniei, Ungariei și Republicii Cehe în NATO la doar opt ani de la înființarea Grupului. Slovacia s-a alăturat ulterior Alianței. Următorul pas important a fost aderarea la Uniunea Europeană. Începând cu 2004, toate țările din cadrul Grupului sunt membre cu drepturi depline. Din țări care se luptă să scape de stigmatul comunismului, să lupte împotriva sărăciei, să își reconstruiască economiile și identitățile sociale, V4 a devenit o comunitate de interese. O comunitate cu care contează și alți jucători importanți din lume.
Cifra de afaceri a V4 cu Germania este cu peste 50 % mai mare decât cea a Germaniei cu Franța. Această piață de 65 de milioane de locuitori se dezvoltă mai rapid decât majoritatea țărilor din așa-numita Uniune Veche. V4 investește în infrastructură și în proiecte educaționale și financiare comune. O instituție importantă creată de inițiativa înființată în Ungaria în 1991 a fost Fondul Internațional Visegrad, care a luat naștere nouă ani mai târziu. Scopul său este de a sprijini inițiativele culturale, științifice, educaționale și turistice din țările Grupului de la Vișegrad și din țările învecinate - în principal din țările post-sovietice și din fosta Iugoslavie. Bugetul fondului se ridică la 8 milioane de euro din contribuțiile țărilor V4 și sume suplimentare din partea altor state. În Europa de astăzi, Grupul de la Vișegrad este un important catalizator al schimbării și preia conducerea în chestiuni legate de viitorul UE.
În epoca pandemiei, putem vedea cât de eficient este formatul Visegrad, inclusiv în coordonarea asistenței reciproce. Merită să menționăm, de exemplu, crearea centrului virtual V4 pentru COVID-19. Epidemia a demonstrat importanța relațiilor de bună vecinătate în gestionarea crizelor. Crearea de centre de coordonare și schimbul de informații și de echipamente medicale între țările noastre au contribuit la limitarea numărului de infecții și boli.
În ultimele trei decenii, am dezvoltat, de asemenea, cooperarea în domeniul militar, energetic, al infrastructurii și cultural. Un element-cheie al relațiilor mai strânse dintre țările Grupului de la Vișegrad a fost cooperarea în cadrul Inițiativei celor trei munți, care permite creșterea securității militare și energetice, precum și atragerea de investitori în regiune. Există, de asemenea, domenii în care ar trebui să lucrăm în continuare intensiv. Unul dintre acestea este transportul și asigurarea continuității între țările V4. Răspunsul la această situație este construcția de infrastructură nord-sud prin investiții precum Via Carpatia sau calea ferată de mare viteză care va lega capitalele celor patru țări ale noastre. Încă ne confruntăm cu provocări în domeniul securității, al migrației, al protecției mediului sau al digitalizării.
Marek Kuchciński, deputat și președinte al Sejm-ului în cea de-a opta legislatură (2015-2019), susține de ani de zile dezvoltarea diplomației parlamentare. Acest lucru a avut ca rezultat zeci de întâlniri cu reprezentanți ai organelor legislative din alte țări, în calitate de parlamentar, cetățean activ din Przemyśl, Podkarpacie, Polonia și Europa. Acționează din 15 septembrie
2020, în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri externe (FAC) a Sejm-ului Republicii Polone, continuă linia de politică externă inițiată de regretatul președinte Lech Kaczyński, cu scopul de a consolida poziția Poloniei pe scena internațională. Mareșalul Kuchciński a avut consultări cu șefii comisiilor parlamentare pentru afaceri externe nu numai din V4, ci și, printre alții, din Estonia, Georgia, Lituania, Letonia, Germania, România, Slovenia, Ucraina și Italia.
- Pentru un succes deplin, este esențial ca reprezentanții aleși în mod democratic în Parlament sau autoritățile locale să fie, de asemenea, implicați în proiecte specifice. În plus, cooperarea și reuniunile dintre parlamentele din Europa Centrală și de Est completează sau țin pasul cu ceea ce se întâmplă de mulți ani în "vechea" UE sau în Europa mediteraneană. Cooperarea parlamentară sprijină politica guvernelor și a președinților acestor țări, care caută o rețetă pentru provocări importante, cum ar fi migrația sau problemele de securitate", explică Marek Kuchciński. - Activitatea noastră se exprimă și în cooperarea cu țările carpatice. Elementul său de dezvoltare este conferința ciclică "Europa Carpaților", organizată în diferite locuri din Polonia - subliniază șeful SZA.
Care sunt planurile de viitor? În primul rând, discuția despre viitorul Europei, relansarea Parteneriatului Estic și a Triunghiului de la Weimar, strategia Carpați.
M. Olejnik
