Ideea unei Europe a solidarității bazate pe suveranitate, pe egalitatea statelor membre și pe valorile creștine, precum și consolidarea rolului parlamentelor naționale în procesele decizionale ale UE - aceasta a fost poziția prezentată de președintele Sejm, Marek Kuchciński, în cadrul conferinței președinților parlamentelor UE, care a avut loc luni la Bratislava. Reuniunea la nivel înalt din capitala slovacă a fost o ocazie de a discuta despre viitorul Uniunii și de a aduce activitatea parlamentară mai aproape de cetățeni.
Participanții la dezbatere au subliniat necesitatea de a stabili o direcție clară pentru schimbare, bazată pe valori considerate europene. Președintele Sejm-ului a prezentat o idee despre cum să răspundem la această provocare.
- În luna mai a anului trecut, la Luxemburg, am discutat despre ideea propusă a unei Europe a solidarității, bazată pe valori precum suveranitatea națiunilor și a statelor, pe solidaritate, pe egalitate, dar și pe valorile creștine, care sunt, până la urmă, unul dintre fundamentele Comunității înființate în urmă cu 60 de ani', a reamintit Marek Kuchciński. Potrivit președintelui Sejm-ului, revenirea la aceste valori fundamentale este o modalitate de a construi unitatea și coeziunea în întreaga Uniune Europeană, în toate statele.
Președintele Sejm-ului a propus repararea Uniunii, printre altele, prin consolidarea rolului parlamentelor naționale. - Dreptul parlamentelor de a participa la activitatea decizională, așa cum este consacrat în Tratatul de la Lisabona, a fost restricționat de mulți ani", a declarat Marek Kuchciński. După cum a adăugat acesta, acest lucru se datorează, printre altele, lipsei unor dispoziții specifice privind competențele pe care să ne putem baza. - Cred că trebuie să ne întoarcem la aplicarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității. Ele trebuie aplicate în mod eficient și nu doar discutate", a explicat el. Potrivit lui Marek Kuchciński, consolidarea parlamentelor înseamnă introducerea unui așa-numit cartonaș galben cu adevărat eficient. - Muncitori detașați, probleme energetice etc. - avem o serie de probleme care indică faptul că acest principiu trebuie pus în aplicare în mod eficient. Președintele Sejm-ului a atras atenția, de asemenea, asupra necesității de a introduce în sfârșit dreptul de a propune legislație de către grupuri de parlamente naționale (principiul cărții verzi). - De asemenea, ar trebui să introducem dreptul de veto, adică un cartonaș roșu pentru proiectele proaste cu care unele țări UE nu sunt de acord, a susținut Marek Kuchciński.
În cadrul conferinței, președintele Sejm-ului a prezentat, de asemenea, postulate pentru consolidarea Uniunii în mediul internațional. - În primul rând, pentru a crește eficiența politicii externe și de securitate comune, inclusiv în domeniul apărării, dar pe baza unei alianțe și cooperări strânse cu NATO', a explicat Marek Kuchciński. Președintele a subliniat, de asemenea, necesitatea de a consolida capacitatea UE de a stabiliza zona de vecinătate imediată a UE la sud și la est. - Aceasta este singura modalitate de a reduce această problemă, care este legată de migrația către Europa și, trebuie spus în mod explicit, de politica de a face Europa de Est dependentă de Rusia. Potrivit lui Marek Kuchciński, aceste probleme trebuie discutate fără echivoc și trebuie să se ajungă rapid la un consens.
În timpul summitului de la Bratislava, președintele Sejm-ului a vorbit și despre necesitatea de a organiza reuniuni și discuții nu doar cu participarea reprezentanților parlamentelor țărilor UE, ci și a altor țări europene care nu sunt membre ale UE. - Ideea unor astfel de întâlniri este importantă, discuția despre înțelegerea sistemului de valori în jurul căruia ne desfășurăm activitatea este o provocare actuală', a declarat Marek Kuchciński.
În ceea ce privește securitatea în cadrul Uniunii, precum și politica față de vecinii Comunității, a luat cuvântul președintele Senatului, Stanisław Karczewski. El a subliniat necesitatea unei politici echilibrate față de vecinii UE și față de Rusia. - Polonia este în favoarea unei cooperări strânse și a unor relații bune între Uniunea Europeană și NATO, a declarat președintele Senatului.
- Trebuie să construim împreună proiectul european, a susținut premierul slovac Robert Fico, unul dintre invitații speciali la summitul parlamentar. Șeful guvernului slovac a declarat că Europa este un bun comun, bazat pe o moștenire, istoria, și că acum trebuie făcut totul pentru a o schimba împreună. - Cu toate acestea, nimic nu se va face de la sine. Documentele europene sunt din ce în ce mai mult individuale, răspunzând nevoilor anumitor membri ai UE, mai degrabă decât ale Comunității ca unitate. Beneficiem de unitate și de o istorie comună. Să nu ne fie frică de populisme. Trebuie să le înfruntăm", a spus el.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că marile realizări ale Uniunii din trecut nu garantează, din păcate, securitatea în viitor. În opinia șefului Europarlamentului, UE trebuie să facă mai mult pentru a combate șomajul și imigrația. - La fel de importantă în acest moment este lupta împotriva terorismului - trebuie să ne concentrăm pe asigurarea colaborării serviciilor, a susținut Antonio Tajani. După cum a subliniat, această chestiune ar trebui să fie principalul mesaj al summitului de la Bratislava.
În concluziile adoptate la finalul summitului, președinții recunosc, printre altele, că ultimii 60 de ani au fost o perioadă pașnică și prosperă în istoria europeană, în care Uniunea Europeană a jucat un rol-cheie, iar valorile pe care a fost fondată sunt la fel de valabile ca și în urmă cu șase decenii. Participanții la conferința de la Bratislava iau act cu îngrijorare de lipsa tot mai mare de încredere a publicului în proiectul european și în instituțiile UE, precum și în viața politică în general, în ultimii ani, și recunosc necesitatea urgentă de a răspunde acestui fenomen. Printre concluzii se numără înființarea unui grup de control parlamentar comun al Europol (Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în domeniul aplicării legii).
text: Cancelaria Sejm-ului
fotografie: Pawel Kula
