Am discutat cu șeful Comisiei parlamentare poloneze pentru afaceri externe despre afacerile europene, despre retorica antipoloneză și antiungară a lui Joe Biden, precum și despre marasmul UE. Vă încurajăm să citiți interviul!

Pe lângă Ungaria, așa-numitul mecanism al statului de drept s-a extins și în Polonia. Luni, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat, cu majoritate calificată, un proiect de regulament privind introducerea unui sistem de condiționalitate pentru protejarea bugetului UE, care poate fi astfel aprobat de Parlamentul European. Este în conformitate cu Vreți să spuneți că acest mecanism este o amenințare serioasă?

Să clarificăm poate câteva aspecte. În primul rând, Uniunea Europeană nu a fost niciodată atât de divizată ca în prezent. În al doilea rând, în ceea ce privește aceste diviziuni, este important să subliniem că nu este vorba doar de o diferență serioasă de opinie cu privire la subvențiile UE sau la buget. Statele membre ale UE nu se pot pune de acord nici măcar asupra problemelor politice; la urma urmei, condamnarea autorităților belaruse a fost aproape zădărnicită de opoziția Ciprului și abia am ajuns la un acord în privința lui Navalny. Să ne amintim, de exemplu, diferența de opinie cu privire la gazoductul Nord Stream 2. Deși, datorită Grupului de la Visegrad, a fost posibil să se ajungă la un fel de compromis în problema migrației, acest lucru nu a afectat în mod semnificativ aceste diviziuni, iar astăzi cea mai importantă problemă a acestora este bugetul UE. Grupul de țări occidentale, condus de Olanda, ar dori să lege plata fondurilor UE de propriul concept de stat de drept, în timp ce noi suntem de părere că aceste aspecte nu sunt deloc acoperite de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Nu puteți, invocând statul de drept, să interveniți în afacerile interne ale statelor,

Punctul de vedere privind justiția și sistemul judiciar la nivelul UE nu ar trebui să fie confundat cu punctele de vedere ale statelor membre. În disputa privind statul de drept, Mateusz Morawiecki și Viktor Orbán împărtășesc aceeași poziție și, prin fermitate, poate că se poate ajunge la un compromis la nivelul UE.

În ultima vreme, nici presa internațională și nici cea maghiară nu au menționat posibilitatea unui compromis, în timp ce Jaroslaw Kaczynski și Viktor Orbán și-au anunțat dreptul de veto asupra bugetului UE. În cele din urmă, această amenințare a devenit realitate. În ce măsură am putea aprofunda conflictul cu acest veto? Țările din sud sunt foarte insistente în ceea ce privește începerea plăților, deci cum găsim un compromis între sudul, estul și vestul UE?

Cu toate acestea, sunt totuși de bună dispoziție. De la reprezentanții polonezi în UE ne-a parvenit deja vestea că

există posibilitatea unei soluții de compromis în ceea ce privește problema statului de drept.

După cum ați menționat, situația este gravă, deoarece economiile statelor membre din sud au fost puternic afectate de pandemia de coronavirus. De aici rezultă o poziție puternică, care ne pune sub presiune și care duce, de asemenea, la un acord. Veto-ul bugetar este o armă puternică în mâinile Poloniei și Ungariei, dar sperăm totuși că se poate ajunge la un acord.

Polonia și Statele Unite au semnat recent un nou acord militar, iar acum Joe Biden va ocupa, fără îndoială, Biroul Oval pentru încă patru ani. Ce impact va avea președinția sa asupra relației polono-americane foarte strânse și cu multiple fațete?

Lăsând la o parte emoțiile care au fost puternice în timpul alegerilor prezidențiale, există doi factori foarte importanți care trebuie luați în considerare în relațiile polono-americane. Prima este chestiunea politicii de securitate, unde suntem deja legați de acorduri și înțelegeri semnate de președinții anteriori. NATO își sporește prezența în Polonia, ceea ce este în avantajul nu numai al nostru, ci și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care își consolidează astfel poziția în regiune. Al doilea factor este reprezentat de relațiile economice dintre cele două țări, deoarece stabilitatea politică este favorabilă dezvoltării economice, care, la rândul ei, poate fi o modalitate de a atrage cât mai mulți investitori americani mari în Polonia sau în alte țări din Europa Centrală. Relațiile polono-americane depind în întregime de puterea și relația dintre acești doi factori. În ceea ce-l privește pe Biden, este important pentru noi că a făcut o evaluare negativă a Nord Stream 2.

Stanisław Karczewski și Marek Kuchciński (Artur Widak / NurPhoto via AFP)

Economia și problemele de securitate nu au fost abordate în timpul campaniei electorale, contrar stereotipurilor politice. Biden a prezentat Ungaria și Polonia într-o lumină negativă, iar în ultimele zile de campanie a promis că în primul său an de mandat va organiza o conferință internațională majoră în care guvernele care promovează democrația liberală vor discuta despre cum să protejeze lumea de regimurile care profesează principii autocratice, corupte și iliberale - aici ar fi necesar să precizăm la ce se referă. Este acolo Domnul convinși că problemele economice și politica de securitate vor domina agenda politică și relațiile dintre state?

Nimeni nu poate garanta 100% că, după alegerile prezidențiale, aceste critici nu vor afecta relațiile noastre și punerea în aplicare a intereselor noastre, dar trebuie remarcat că

Nu este prima dată când decidenții americani fac astfel de declarații despre Europa Centrală fără a avea cunoștințe sigure.

Dacă Joe Biden ar fi călătorit jumătate de drum prin Polonia și ar fi văzut că poliția nu blochează sau desființează protestele, indiferent dacă sunt de dreapta sau de stânga, ci îi asigură și îi protejează pe participanți, ar putea avea o altă opinie. Cred că, după ce se va familiariza mai bine cu situația, va evalua altfel, deoarece în Polonia nu este amenințată nici libertatea de exprimare, nici libertatea de întrunire.

Vorbind de politica de securitate, Moscova a pus capăt recent războiului dintre Azerbaidjan și Armenia. Erevan se află la trei ore de avion de Budapesta, la aceeași distanță ca Londra și Nagorno-Karabah, la granița continentului, iar Uniunea Europeană nu a reușit să abordeze cu adevărat conflictul. Care este pericolul unui astfel de blocaj pentru politica de securitate?

Răspunsul este de fapt conținut în această întrebare, deoarece astfel de evenimente au lovit Europa. Fără îndoială, Uniunea Europeană trebuie să fie consolidată, astfel încât să poată fi atât un actor important pe scena mondială, cât și un partener de dialog. În cazul specific al Armeniei și al Azerbaidjanului, UE trebuie să se implice acum în procesul de pace, astfel încât acesta să nu se mai afle sub controlul exclusiv al Rusiei și al Turciei. În același mod, ar trebui consolidate relațiile economice cu regiunea Caucazului, asigurându-ne că suntem într-o poziție economică care să ne permită să jucăm un rol decisiv în lumea politică. Este în interesul vital al Uniunii, slăbită după Brexit, să acorde atenție regiunilor din estul spațiului Schengen și trebuie să dăm dovadă de forță și determinare, pentru că orice slăbiciune și indecizie - inclusiv în cazul Armeniei - duce la o scădere a importanței UE.

Marek Kuchciński este un politician polonez, membru al Sejm-ului pentru Lege și Justiție. A fost președinte al Sejm în perioada 2015-2019 și este în prezent președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Sejm-ului.

Autorul colaborează cu portalul Mandiner, iar în cadrul programului de burse MCC este bursier la Institutul Wacław Felczak de Cooperare Polono-Ungară din Varșovia.