O călătorie prin partiturile de sunete populare din Carpați ne poate duce în cele mai mari săli de concerte din lume, ne poate dezvălui istoria dramatică a regiunii și ne poate reda amintirile celor mai mari artiști ai săi. Bela Bartok și Krzysztof Penderecki sunt un astfel de duo, care ne pot duce în văile pizzicato-ului de coarde și pot curge lin prin înălțimile legato-ului de pian.

Penderecki și Bartok sunt legați de Carpați. Virtuozul polonez s-a născut în regiunea Podkarpacie, într-o familie armeano-germano-poloneză. Experiențele sale din copilărie și din timpul războiului au fost scrise în muzica sa. În ea au răsunat stilizări pe muzică veche, dar și sonorități avangardiste, fără precedent până atunci, stârnind suspiciuni în așa măsură încât partitura originală a "Threnodiei" a fost oprită de către serviciul vamal, bănuindu-se că ar conține planuri secrete, referitoare la construcția unei bombe atomice sau secrete militare ale Pactului de la Varșovia. 

A înființat un arboret privat cu peste 1.500 de specii de arbori și arbuști din întreaga lume. "Priviți copacii, priviți-i cu atenție, pentru că au rădăcini duble - în cer și în pământ", le-a spus el tinerilor.

Atunci când, la 60 de ani de la iunie la Poznan și de la revolta maghiară, parlamentele Poloniei și Ungariei au stabilit anul 2016 drept Anul Solidarității poloneze și maghiare, unul dintre cei mai importanți participanți la festivități a fost Krzysztof Penderecki. La Budapesta, el a mărturisit că a creat "Hungaria 56. Requiem", o piesă dedicată evenimentelor din 1968. Când maghiarii s-au revoltat împotriva comuniștilor, polonezii le-au arătat că în lupta pentru libertate nu sunt doar deschizători de drumuri, ci și prieteni: Am trăit foarte mult revolta maghiară în Polonia și ne-am luptat cu evenimentele. Am ascultat știrile cu mare entuziasm. Și am fost de multe ori să donăm sânge pentru Budapesta. Eram mândri de ceea ce se întâmpla acolo". - și-a amintit compozitorul.

Penderecki nu a făcut niciodată un secret din faptul că admira măiestria muzicală a lui Bartok. Compozitorul maghiar, la rândul său, și-a "mobilat" atelierul cu sunete învățate în timpul călătoriilor etnografice prin Carpați. Amândoi au transferat munții pe partituri, care au ajuns în cele mai mari săli de concert ale lumii și vor rămâne pentru totdeauna printre canoanele muzicii. 

mo