MAREK KUCHCIŃSKI

DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL REPUBLICII RP - CIRCUMSCRIPȚIA 22

MENIUL

Documente de sinteză ale Conferinței Europa Carpaților

  1. Memorandumul Carpați, 8 septembrie 2011
  2. Concluzii adoptate în cadrul conferinței "Europa Carpaților" 4-6 septembrie 2012
  3. Declarația de la Krasiczyn, 23 februarie 2013
  4. Memorandumul Krynica, 8 septembrie 2013
  5. Declarația de la Krynica, 3 septembrie 2014
  6. Declarația de la Przemyśl, 29 ianuarie 2017

Memorandumul Carpați, 8 septembrie 2011

Carpații reprezintă o parte importantă a bogăției regionale a Europei. Este o zonă cu mari resurse sociale, culturale și naturale și, în același timp, una dintre cele mai sărace și mai puțin recunoscute regiuni, care necesită un sprijin coordonat în cadrul politicii europene.

Carpații au câteva atuuri importante. În primul rând, acestea conectează teritorii de importanță strategică dincolo de granițele actuale ale Uniunii - chiar din centrul Europei Centrale: În primul rând, acestea leagă teritorii de importanță strategică dincolo de frontierele actuale ale Uniunii, de la nucleul central al Europei Centrale, adică Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, prin Ucraina, până la Balcani, cu România și Serbia. În al doilea rând, ele constituie o resursă de mediu unică, fiind "coloana vertebrală verde" a Europei Centrale și de Est. În al treilea rând, este o regiune importantă din punct de vedere cultural și social, în care locuiesc aproape 20 de milioane de oameni. Carpații sunt, de asemenea, o zonă cu probleme.

Printre slăbiciunile sale de bază se numără deficiențele de infrastructură, atât în ceea ce privește transportul, cât și siguranța mediului, lipsa de atenție pentru dezvoltarea durabilă, problemele sociale, inclusiv zonele cu un nivel ridicat de șomaj. Dacă nu vom întreprinde acțiuni coordonate de dezvoltare, problemele economice și sociale ale regiunii Carpatice vor crește. Prin urmare, credem că eforturile țărilor, ale Uniunii Europene și ale autorităților regionale individuale ar trebui să fie combinate pentru a dezvolta o strategie comună pentru Carpați, care să folosească punctele forte ale acestei zone pentru a depăși punctele slabe.

O astfel de strategie, în conformitate cu Strategia pentru Marea Baltică și Strategia Dunării, ar trebui, în primul rând, să se bazeze pe sinergiile dintre inițiativele și acțiunile existente în regiune, adăugând astfel valoare fără a crea noi structuri, reglementări sau instituții.

Dorim să solicităm finanțări pentru acțiuni în regiunea Carpaților în mod coordonat, astfel încât resursele, în special cele de la bugetul comunitar, să nu fie dispersate, ci direcționate strategic către proiecte comune din Carpați. Ar putea fi creat un mecanism care să finanțeze acțiuni comune pentru dezvoltarea durabilă a Carpaților, pe baza modelelor oferite atât de strategiile actuale de dezvoltare macroregională ale UE, cât și de inițiative precum programul European Alpine Space (Spațiul alpin).

Numărul de bune practici și inițiative existente în regiunea Carpaților ne convinge că - cu o strategie bine pusă la punct - putem obține rezultatele concrete dorite ale unei noi inițiative într-o perioadă relativ scurtă de timp, fie că este vorba de cooperarea academică ("Universitatea Carpatică"), de cooperarea în domeniul mediului, de cooperarea în domeniul infrastructurii sau de proiectul interregional "Carpathian Horizon".

O astfel de cooperare va servi, în special, la consolidarea legăturilor dintre statele membre ale UE și Ucraina, contribuind la integrarea accelerată a acestei țări în structurile europene. Un prim pas care ar putea demonstra, atât simbolic, cât și practic, angajamentul politicii europene față de regiunea Carpaților ar fi ca Uniunea Europeană să devină parte la Convenția Carpaților, la care statele individuale sunt în prezent semnatare. Uniunea, căreia i s-a acordat această capacitate prin Tratatul de la Lisabona, ar trebui să se folosească de ea tocmai în acest tip de inițiativă.

Obiectivul nostru comun este de a avea o nouă strategie europeană de dezvoltare macroregională încă din cadrul viitorului cadru financiar 2014-2020, ceea ce este posibil cu sprijinul principalilor actori din politica europeană, atât la nivelul țărilor din viitoarea președinție, cât și la nivelul Comisiei și al Parlamentului European.

Facem apel la acest angajament. Carpații sunt demni de o strategie europeană.

Concluzii adoptate în cadrul conferinței "Europa Carpaților" 4-6 septembrie 2012

1. Carpații sunt o regiune importantă pentru întreaga Europă. Sprijinul pentru activitățile de dezvoltare în Carpați poate impulsiona creșterea UE

În ajunul deciziilor privind perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, este important să subliniem importanța politicii de coeziune pentru punerea în aplicare a unuia dintre cele mai importante obiective comunitare, care este dezvoltarea socio-economică armonioasă pe întreg teritoriul Uniunii. Sprijinul bugetar pentru activitățile de dezvoltare în regiunea Carpaților nu numai că va contribui la dezvoltarea economică a UE, va ajuta la lupta împotriva șomajului și a excluziunii sociale, dar ar trebui să fie, de asemenea, un element important în căutarea unui nou potențial pentru a recăpăta ritmul de creștere.

Nu ne putem permite să nu permitem Europei să utilizeze pe deplin resursele din regiunea Carpaților. În prezent, acest lucru este îngreunat de barierele infrastructurale, de lipsa unor programe adecvate și specifice care să sprijine cooperarea regională și de obstacolele de frontieră.

Prin urmare, obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a încerca să depășim aceste obstacole și de a lansa programe specifice de cooperare la nivel local și regional în cadrul cadrului financiar 2014-2020 adoptat.

Încurajăm guvernele și autoritățile locale din țările carpatice să ia astfel de inițiative. Acestea ar putea constitui un fel de "proiecte pilot" pentru viitoarea strategie macroregională a Uniunii Europene pentru Carpați.

2. Cooperarea dintre parlamentele naționale sub forma "Rețelei de cooperare parlamentară carpatică" ar trebui să devină o verigă importantă în cadrul cooperării carpatice

Cooperarea în regiunea Carpaților nu trebuie să se limiteze doar la contactele guvernamentale și la cooperarea între autoritățile locale. Contactele dintre parlamentele naționale ar trebui să devină un element important al cooperării. Acestea pot oferi o platformă importantă pentru schimbul de experiență, pentru proiecte comune interstatale și pentru coordonarea politicii în regiunea carpatică.

Aceste nevoi au dat naștere inițiativei de a înființa "Grupuri parlamentare carpatice" speciale (Cercuri carpatice sau Cluburi carpatice, în funcție de denumirea adoptată într-o anumită țară) în parlamentele din toate țările carpatice. Acestea vor fi compuse din parlamentari din diferite partide și specializări, uniți de ideea de cooperare în Carpați. Aceste grupuri, acționând împreună, ar forma o "Rețea de cooperare parlamentară carpatică" naturală și, astfel, ar putea deveni o bază pentru o cooperare substanțială pe probleme specifice în domeniul infrastructurii, mediului, economiei sau culturii.

3. antreprenoriatul local legat de binele comun ar trebui să aibă prioritate în fața investitorilor transnaționali

Regiunea Carpaților este o regiune economică specifică, în care investițiile și dezvoltarea trebuie să coexiste în mod durabil cu bogăția resurselor de mediu care reprezintă bogăția națională a țărilor carpatice. Prin urmare, atunci când se sprijină dezvoltarea turismului și a serviciilor conexe, ar trebui să se acorde atenție asigurării proprietății naționale asupra activelor naturale, în special a parcurilor naționale, și sprijinirii comunităților locale, astfel încât acestea să poată rezista concurenței din partea investitorilor transnaționali.

Mediul natural al Carpaților face parte din patrimoniul Europei. Pentru a o proteja mai bine, Uniunea Europeană ar trebui să adere ca parte la Convenția Carpaților.

Natura din Carpați este o resursă de mediu unică la nivel european. De aceea, este nevoie de o protecție constantă și de dezvoltarea unor modele pentru această zonă care să nu perturbe armonia naturală dintre om și ecosistem. Carpații nu pot fi un muzeu în aer liber al Europei, trebuie să se dezvolte și să se îmbogățească, dar nici valorile lor naturale nu trebuie distruse. De aceea, este important ca Uniunea Europeană, în calitate de organizație internațională și în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, să adere la Convenția Carpatică, care garantează dezvoltarea durabilă.

Declarația de la Krasiczyn, 23 februarie 2013

Noi, participanții la conferința "Europa Carpaților" de la Krasiczyn, împărtășim convingerea că Carpații sunt un element important al bogăției regionale a Europei. Cu caracteristicile lor unice, Carpații sunt astăzi una dintre cele mai importante două regiuni muntoase din Europa. În urma recentei extinderi a Uniunii Europene, acestea formează, de asemenea, frontiera de est a acesteia. Acest lucru sporește în mod semnificativ importanța acestei zone în asigurarea dezvoltării durabile și a coeziunii comunitare.

În prezent, locuitorii macroregiunii Carpați se confruntă cu numeroase dificultăți. Lipsa infrastructurii de transport, diferențele vizibile în situația socială, inclusiv șomajul structural ridicat, înseamnă că, fără măsuri precise de dezvoltare, situația locuitorilor din regiunea Carpaților va continua să se deterioreze. Acțiunea de modernizare și dezvoltare a macroregiunii carpatice este necesară nu numai din punctul de vedere al statelor membre selectate, ci și al Uniunii Europene în ansamblu, în special în contextul viitoarei sale extinderi spre est, și acesta este motivul pentru care dorim să sprijinim aspirațiile europene ale Ucrainei.

Considerăm că este necesară coordonarea acțiunilor în beneficiul Carpaților în mai multe domenii. Aceasta ar trebui să implice consolidarea cooperării interstatale, regionale și transfrontaliere în termeni economici, sociali și culturali, astfel încât macroregiunea să prezinte Uniunii Europene o viziune coerentă de dezvoltare. Numai efortul comun al societăților, parlamentelor, guvernelor și autorităților locale din țările carpatice va face posibilă promovarea eficientă a intereselor Carpaților în forumul european.

Parlamentele naționale pot juca un rol important în acest sens prin crearea Rețelei Carpatice de Cooperare Parlamentară. Această rețea ar trebui să permită contacte regulate între parlamentarii din țările carpatice în toate domeniile de interes pentru aceștia. Un pas important în direcția creării unei astfel de rețele ar fi înființarea unor grupuri parlamentare carpatice în parlamentele naționale individuale și în Parlamentul European, iar în viitor ar trebui să se ia în considerare înființarea unei adunări parlamentare carpatice.

Subliniem importanța Asociației Euroregiunii Carpatice ca instituție care coordonează și activează activități pentru dezvoltarea zonei. Susținem propunerea de creare a unui Program Operațional de Cooperare Teritorială Europeană transnațională pentru zona Euroregiunii Carpatice în perspectiva 2014-2020 sub denumirea "Orizont 2020 Carpați". O astfel de soluție ar contribui la îmbunătățirea coordonării și la creșterea eficienței instrumentelor financiare existente ale Uniunii Europene care sprijină cooperarea teritorială multilaterală. Acest program ar trebui să acopere toate domeniile care vor solicita să se alăture acestuia.

În același timp, solicităm Uniunii Europene să sprijine mai activ obiectivele stabilite în Convenția Carpatică semnată la Kiev la 23 mai 2003 și solicităm, de asemenea, accelerarea eforturilor pentru ca UE să adere oficial la această convenție în calitate de parte. În special, este necesară o cooperare mai strânsă în ceea ce privește gestionarea apei și a pădurilor. De asemenea, considerăm că este important să punem în aplicare sarcinile prevăzute în Protocolul privind turismul durabil la Convenția Carpatică.

Suntem încântați să observăm numeroase exemple de cooperare transfrontalieră între partenerii din țările carpatice. Considerăm că inițiativa de a începe lucrul la publicarea Enciclopediei Carpaților este extrem de valoroasă. În acest scop, înființăm un grup de lucru format din reprezentanți ai mai multor universități interesate de problemele Carpaților.

Urmărim îndeaproape progresul activităților legate de renovarea fostului Observator astronomic de pe vârful Pop Ivan din Czarnohora și de construirea unui centru de cooperare academică în Mikuličyn, în care Universitatea din Varșovia și Universitatea Națională Carpatică din Ivano-Frankivsk sunt angajate într-un proiect comun.

Atragem atenția asupra tradițiilor comune de păstorit, care au făcut parte din activitățile de bază ale locuitorilor din zona montană a Carpaților timp de secole. O inițiativă demnă de promovat în acest sens este Redyk-Transhumanța Carpatică 2013, organizată în acest an sub forma unei drumeții tradiționale cu oi din România, prin Ucraina, Polonia, Slovacia și Cehia.

Extinderea în continuare a infrastructurii de frontieră va facilita în mare măsură dezvoltarea cooperării între țările carpatice - membre ale Uniunii Europene - și Ucraina. Prin urmare, susținem cu tărie o creștere a numărului de puncte de trecere a frontierei la frontiera de vest a Ucrainei.

Mai mult, în urma solicitărilor și opiniilor consensuale ale cercurilor și instituțiilor legate de sectorul media public și privat care activează în spațiul carpatic, susținem inițiativa de a crea o platformă internațională de cooperare a mass-mediei carpatice în vederea promovării, dezvoltării și implementării în comun a unor sisteme eficiente de schimb de informații.

Subliniem, de asemenea, că obiectivul principal al tuturor măsurilor ar trebui să fie elaborarea unei strategii europene de dezvoltare macroregională pentru întreaga regiune a Carpaților, cu implicarea tuturor țărilor și regiunilor interesate și a instituțiilor europene. Stabilirea strategiei ar fi de o importanță crucială pentru coeziunea teritorială și pentru consolidarea cooperării nu numai între țările și regiunile din Carpați, ci și între Uniunea Europeană și partenerii săi estici. Strategia macroregională pentru Carpați ("Carpathia 2020" - PECO - Cooperare, Economie, Mediu, Cultură) ar trebui să fie orientată în primul rând spre cooperare, inclusiv spre dezvoltarea economică, protecția mediului și cultură. Un element al acestei strategii ar trebui să fie includerea drumului "Via Carpathia" în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T. Această rută, care traversează zonele estice ale UE, ar trebui să devină un fel de nucleu în jurul căruia se va construi dezvoltarea durabilă a întregii macroregiuni carpatice.

Memorandumul Krynica, 8 septembrie 2013

Participanții la Conferința "Europa Carpatică", reuniți la Krynica, au decis următoarele:

1. să propună parlamentelor naționale înființarea de grupuri parlamentare carpatice. Un alt pas ar putea fi luarea de măsuri în vederea creării unei Adunări Interparlamentare a Europei Centrale și de Est. Adunarea ar trebui să devină o platformă de cooperare permanentă între parlamentarii din țările din regiune. Obiectivul său ar trebui să fie acela de a acționa pentru dezvoltarea subiectivă a Europei Centrale și de Est. Datorită naturii sale parlamentare, lucrările Adunării vor reuni politicieni din diferite părți ale eșichierului politic, garantând astfel o cooperare permanentă, indiferent de schimbările guvernamentale.

2. să ia măsuri pentru a crea intergrupuri în Parlamentul European care să fie active în domeniul cooperării carpatice.

3) Să acționeze în forumul Uniunii Europene și în relațiile cu guvernele țărilor carpatice pentru a promova și implementa conceptul unei strategii macroregionale a UE pentru regiunea carpatică. Această strategie, prin corelarea eforturilor de dezvoltare ale UE, ale țărilor și regiunilor, ar trebui să devină un impuls puternic pentru o dezvoltare durabilă și dinamică în această parte a Europei. Considerăm că dezvoltarea ramurilor tradiționale ale economiei, a agriculturii, a turismului, a acțiunilor de promovare a culturii naționale și extinderea infrastructurii care leagă țările noastre sunt deosebit de importante. Aceste priorități ar trebui să fie încorporate în mod corespunzător în programele operaționale pentru plata fondurilor UE în cadrul perspectivei financiare 2014-2020.

4. să susțină ideea de protecție a patrimoniului și a mediului cultural și natural al Carpaților prin intermediul Convenției Carpatice și, în special, să extindă impactul acestei inițiative la alte țări din regiune și la organizațiile internaționale.

5. să depună eforturi pentru inițierea unor întâlniri periodice ale intelectualilor din Europa Centrală și de Est, cu scopul de a reflecta asupra identității europene și de a lucra la extinderea și diseminarea cunoștințelor despre regiunea noastră. Legat de această inițiativă este ideea înființării unei Universități Carpatice, care are ca scop atât dezvoltarea cercetării științifice pentru o dezvoltare cuprinzătoare, cât și popularizarea acesteia în cercurile academice și educaționale.

Declarația de la Krynica, 3 septembrie 2014

Războiul din Ucraina reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității în Europa de la sfârșitul Războiului Rece încoace.

Această amenințare provine din faptul că, încă o dată, după războiul ruso-georgian din 2008, agresiunea rusă schimbă granițele prin forță și încearcă să le stabilească ca stat permanent.

Anexarea și ocuparea Crimeei și invadarea teritoriului Ucrainei de est de către trupele rusești reprezintă încălcări ale principiilor de bază ale dreptului internațional, subminând principiul integrității teritoriale și al suveranității statelor, care reprezintă fundamentele unei ordini pașnice în relațiile dintre state.

În această situație, de reacția statelor individuale, a întregii regiuni a Europei Centrale și de Est, a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene depinde astăzi nu numai pacea din Ucraina, ci și dacă Europa va fi în siguranță și va rămâne un continent al statului de drept și al valorilor universale.

Pasivitatea în fața acestor fapte nu este o alegere. Politica de liniștire ar putea duce și astăzi la catastrofa prin care Europa a trecut deja acum 75 de ani.

Prin urmare, participanții la Conferința "Europa Carpatică", reuniți la Krynica la 3 septembrie 2014, condamnă cu fermitate politica de agresiune rusă care destabilizează Europa de Est și solicită statelor comunității transatlantice să răspundă în mod consecvent și adecvat la această amenințare, inclusiv prin extinderea capacităților de apărare ale statelor aliate din Europa Centrală și de Est.

Ucraina ar trebui să fie sprijinită pe deplin astăzi în toate modurile pe care le poate solicita, iar răspunsul transatlantic comun față de Rusia ar trebui să fie suficient de puternic pentru a opri continuarea agresiunii acesteia și pentru a restabili integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv în Crimeea.

Facem apel în special la țările din regiunea noastră pentru a găsi calea către un răspuns comun și solidar la războiul din Ucraina. Ne exprimăm solidaritatea cu toate victimele ocupației Crimeei și ale războiului din Ucraina, în special cu familiile soldaților căzuți la datorie.

Declarația de la Przemyśl, 29 ianuarie 2017

Către o dezvoltare responsabilă - bazele strategiei macroregionale UE pentru Carpați

Regiunea Carpaților a fost, timp de mulți ani, o zonă de cooperare între statele naționale suverane din Europa Centrală și de Est, care s-a desfășurat la mai multe niveluri: prezidențial, guvernamental, parlamentar și guvernamental local. I-am conferit un caracter interstatal și transfrontalier sub forma inițiativei Europa Carpaților. Grupul de la Vișegrad constituie baza instituțională a acestuia. Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă prezintă împreună interesele regiunii noastre în Uniunea Europeană, în cooperare cu alte țări din Carpați, depunând eforturi pentru reînnoirea acesteia, pentru a depăși criza și a face față provocărilor cu care se confruntă Europa. Susținem o revenire în Uniunea Europeană la valorile sale fundamentale, inclusiv la creștinism. Acest lucru se datorează faptului că principiile subsidiarității, subsidiarității și solidarității au fost derivate din acestea.

Înțelegând unicitatea regiunii Carpatice, al cărei potențial derivă din diversitatea sa culturală, economică și socială, precum și din dorința de cooperare între state și societăți, considerăm necesară adoptarea de către Uniunea Europeană a unei strategii de dezvoltare macroregională pentru Carpați. Strategia pentru Carpați ar trebui să joace un rol special ca mecanism de cooperare și întreprinderi comune. În acest fel, se va reduce în mod semnificativ caracterul periferic al regiunii noastre, se va crește securitatea acesteia și se va consolida sprijinul public pentru Uniunea Europeană.

Unitatea europeană, înțeleasă ca o cooperare între state naționale suverane, trebuie să se bazeze pe un model de dezvoltare responsabilă. Scopul cooperării carpatice în următorii ani este de a construi o axă nord-sud, necesară pentru a spori coeziunea economică în regiune și accesibilitatea transportului. În acest context, investițiile de importanță strategică în domeniul economic sunt: "Via Carpathia" împreună cu drumul S19, linia de cale ferată Podłęże-Piekiełko, canalul Odra-Dunaj. De asemenea, sprijinim și alte inițiative regionale pentru o dezvoltare responsabilă, cum ar fi: Programul de cooperare transnațională Interreg Europa Centrală, Programul de cooperare transfrontalieră Polonia-Belarus-Ucraina 2014-2020, cooperarea în domeniul schimburilor de tineri, Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, Institutul Carpatic, Centrul de schi Beskid. Ne vom strădui să popularizăm turismul pentru comunicarea interculturală și să construim legături puternice între comunitățile locale. Considerăm că este necesar să extindem punctele de trecere a frontierei și să creăm altele noi. Susținem înscrierea fortificațiilor austro-ungare transfrontaliere, inclusiv a Cetății Przemyśl, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Pentru a consolida cooperarea în regiune, suntem în favoarea organizării unor conferințe ale grupurilor parlamentare din Carpați și a unui forum economic carpatic.

Credem că Strategia macroregională Carpați, bazată pe o dezvoltare responsabilă, va aduce efectele sociale așteptate în economie, infrastructură, educație, ecologie și cultură. Acesta va consolida competitivitatea și eficiența economiilor țărilor din regiunea carpatică prin creșterea inovării și crearea de spațiu pentru antreprenoriat. Acesta va contribui, de asemenea, la protejarea patrimoniului multicultural din Europa Centrală și de Est, precum și a diversității naturale și a activelor turistice.

Distribuie pe facebook
Facebook
Distribuie pe twitter
Stare de nervozitate
Distribuie pe linkedin
LinkedIn

Evenimente

Comisiile parlamentare

Drept și Justiție

Căutare

Arhive

Arhive
Sari la conținut