La 15 noiembrie, cincisprezece țări din regiunea Asia-Pacific au semnat un acord de instituire a Parteneriatului economic regional cuprinzător (RCEP). Odată ratificat, posibil în 2021, acesta va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume. RCEP este un simbol al integrării crescânde din regiune, precum și al consolidării Chinei și a Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în regiune și al slăbirii influenței SUA. Aceasta reprezintă o provocare pentru UE în ceea ce privește posibilitatea de a-și reduce schimburile comerciale cu țările RCEP în favoarea schimburilor între membrii acordului.
Conținutul acordului
Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru aproximativ 90% grupe de produse în termen de 20 de ani. De asemenea, acesta introduce reglementări comune în domenii precum concurența, serviciile, standardele tehnice, comerțul electronic, proprietatea intelectuală sau investițiile. Cu toate acestea, dispozițiile privind agricultura sunt limitate, inclusiv excluderea de la liberalizarea comerțului a unui număr de produse sensibile (de exemplu, orezul în cazul Japoniei). Acordul nu prevede standarde comune privind drepturile lucrătorilor sau protecția mediului. Acest lucru îl face mai puțin avansat decât cel semnat în 2018. Parteneriatul transpacific cuprinzător și progresiv (CPTTP), care elimină, de asemenea, mai multe tarife, cât și pe unele grupuri de mărfuri 99%. RCEP este menit să ofere un cadru pentru negocieri ulterioare, pe măsură ce importanța anumitor aspecte pentru comerțul reciproc crește.
Importanța acordului pentru UE
Intrarea în vigoare a acordului ar putea reduce competitivitatea întreprinderilor din UE pe piețele țărilor RCEP, în special a celor cu care Uniunea nu are un acord de liber schimb. Astfel, o parte din schimburile comerciale ale UE cu statele semnatare vor fi redirecționate în favoarea schimburilor comerciale dintre membrii RCEP. Această situație ar putea determina UE să intensifice discuțiile privind acordurile comerciale, printre altele cu Australia, Noua Zeelandă și membrii ASEAN cu care Uniunea nu are astfel de acorduri (de exemplu, Indonezia sau Filipine), iar în viitor și cu întreaga asociație. Aceste țări vor fi încurajate în primul rând de accesul la piața mare și receptivă a UE. O cooperare regională mai strânsă creează, de asemenea, oportunități pentru companiile europene care investesc într-una dintre țările RCEP pentru a obține un acces mai ușor la alte piețe acoperite de acord.
Semnificația acordului pentru economia mondială
RCEP va fi cea mai mare zonă de liber schimb din lume - țările implicate reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul și populația mondială. Acordul reflectă dorința țărilor din regiune, ale căror economii se bazează în mare măsură pe exporturi, de a reduce protecționismul în comerțul mondial, care a fost exacerbat de pandemie. Creșterea schimburilor comerciale în cadrul RCEP ar putea, de asemenea, să stimuleze producția și cererea de servicii în țările din afara acordului, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra economiei mondiale.
Importanța acordului pentru SUA
De asemenea, RCEP va face companiile americane mai puțin competitive pe piețele din țările membre. De asemenea, SUA, care nu este membră nici a RCEP, nici a CPTPP, va fi mai puțin capabilă să influențeze normele comerciale din regiunea Asia-Pacific. Astfel, influența sa politică în favoarea Chinei va fi slăbită. Pentru a consolida poziția SUA în regiune, noua administrație Joe Biden ar putea lua în considerare aderarea la CPTPP. Statele Unite erau deja membre (tot ca TPP) în timpul guvernului Barack Obama, în care Biden era vicepreședinte. Cu toate acestea, s-au retras din acord la începutul mandatului lui Trump, în 2017. Acest scenariu pare puțin probabil pentru moment, printre altele, din cauza sentimentului protecționist din Partidul Democrat și a anunțului lui Biden de a opri negocierile privind acordurile comerciale până când economia americană se va consolida după pandemie.
Informații suplimentare
Scenariul aderării Indiei la inițiativa RCEP ar trebui să fie luat în considerare cu seriozitate. India a participat la acest proces, dar s-a retras din cauza unui plan de reducere a tarifelor pe care l-a considerat prea abrupt, existând riscul ca produsele RPC să inunde piața indiană. Acest lucru nu înseamnă că India va rămâne în afara acordului în viitorul apropiat; dimpotrivă, există șanse mari ca aceasta să se alăture RCEP.
RK
