Au avut loc două sesiuni: una privind criza migrației și alta privind viitorul Uniunii Europene. Reuniunea a fost deschisă de președintele Camerei Deputaților a Marelui Ducat de Luxemburg, Mars di Bartolomeo.
Președintele Bartolomeo a atras atenția în principal asupra problemelor actuale care afectează Uniunea Europeană, inclusiv criza migrației și amenințările teroriste. Acesta a subliniat că Uniunea Europeană este un proiect de securitate comună. - Uniunea este un proiect de pace, democrație, securitate și solidaritate.
În prima parte a reuniunii, politicienii au discutat despre gestionarea fluxurilor de migrație. Afluxul masiv de refugiați și migranți este una dintre principalele probleme care afectează în prezent Uniunea Europeană. 13 mai 2015. În cadrul Agendei europene privind migrația, Comisia Europeană a publicat o strategie pentru a aborda provocările imediate generate de criza continuă. Organizația Internațională pentru Migrație raportează că peste 180 000 de migranți și refugiați au sosit în Europa în 2016. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a deschis discuția pe această temă. Acesta a vorbit, printre altele, despre migrația legală și despre acordul cu Turcia. După cum a subliniat, Comisia intenționează să pregătească o propunere de plan pentru migrația legală în Europa - migrație sub control. Președintele Juncker a subliniat, de asemenea, că, în ceea ce privește chestiunile legate de afluxul ilegal de refugiați, cooperarea Uniunii cu Turcia este foarte importantă.
În cadrul discuției a intervenit, printre alții, și vicepreședintele Senatului, Adam Bielan. După cum a subliniat, Polonia evaluează pozitiv concluziile summitului UE-Turcia din martie 2016 privind controlul fluxurilor de migranți în Marea Egee. După cum a subliniat acesta, punerea în aplicare efectivă a măsurilor adoptate, inclusiv, în special, aplicarea de către Turcia a obligațiilor sale de readmisie, ar putea fi esențială pentru abordarea problemelor legate de migrația ilegală. Descurajarea migrației ilegale, combaterea rutelor contrabandiștilor și securizarea frontierelor externe ale Uniunii și a rutelor de tranzit sunt aspecte care ne vor permite să recâștigăm controlul asupra fluxului de migranți, a subliniat Bielan. De asemenea, vicepreședintele a subliniat că, în paralel cu problema migranților din Siria, există și persoane care au nevoie de asistență în Europa de Est. - (...) 800.000 de migranți economici din Ucraina și 80.000 de refugiați politici din Cecenia au ajuns până acum în Polonia, a subliniat el. El a mai adăugat că, pentru ucraineni, Polonia este o țară apropiată din punct de vedere cultural și al civilizației și, prin urmare, o destinație de migrație.
Marek Kuchciński, președintele Sejm-ului, a subliniat că migrația în Uniunea Europeană are accente diferite, cu accente diferite în Europa Centrală și de Est și în Orientul Mijlociu. Președintele Parlamentului a subliniat că migranții din partea de est a Europei, inclusiv din Ucraina, și repatriații sunt aproape de Polonia.
Politicienii au abordat, de asemenea, aspecte legate de relocarea și reinstalarea refugiaților, discutând, printre altele, despre sistemul de reinstalare organizată și politica de azil. Șefii parlamentelor naționale au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la Sistemul european comun de azil (SECA), la viitorul Spațiului Schengen și la securitatea frontierelor externe ale UE.
În cea de-a doua parte a Conferinței președinților de parlamente din Uniunea Europeană, politicienii au discutat despre viitorul Uniunii. La 14 septembrie 2015, președinții parlamentelor Italiei, Germaniei, Franței și Luxemburgului au semnat la Roma o declarație prin care au solicitat o creștere semnificativă a integrării politice în cadrul unei Uniuni Europene federale. La 15 aprilie 2016, președintele Sejm-ului, Marek Kuchciński, a propus un proiect de nouă declarație, "Europa statelor solidare", care a primit un aviz pozitiv din partea Comisiei pentru afaceri europene a Sejm-ului la 12 mai. Documentul abordează aspecte legate de securitate, frontiere și reînnoirea instituțiilor UE.
Președintele Sejm-ului, Marek Kuchciński, a vorbit despre securitate, reînnoirea instituțiilor UE și proiectul unei Europe a solidarității între state (patrii). După cum a subliniat în discursul său: deciziile privind reînnoirea Uniunii Europene pot fi luate doar pe baza consimțământului statelor suverane membre ale Uniunii și în conformitate cu voința societăților, exprimată de parlamentele naționale sau prin referendum. În opinia președintelui Parlamentului, numai o astfel de procedură ar da credibilitate instituțiilor europene. După cum a subliniat președintele Kuchciński, instituțiile europene au fost create pentru a ajuta statele membre și pentru a lucra pentru binele comun. Acesta a adăugat că sarcina lor nu trebuie să fie aceea de a-și impune voința asupra cetățenilor statelor membre.
În discursul său, președintele Sejm-ului s-a referit la cinci aspecte principale legate de viitorul UE: securitatea, criza migrației, dezvoltarea echilibrată a Uniunii, parlamentarismul european și legitimitatea autorităților și instituțiilor UE.
Vorbind despre securitate - atât în interiorul, cât și în afara Uniunii - Mareșalul Kuchciński a acordat o atenție deosebită problemelor legate de migrația necontrolată și de terorism. El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să ofere un sprijin real statelor membre, deoarece acestea sunt cele capabile să ia măsuri de securitate rapide și eficiente. El a adăugat că soluția la problema migrației trebuie să se bazeze pe subiectivitatea statelor membre, pe respectarea identității popoarelor europene și pe garantarea drepturilor omului. Toate măsurile coercitive vor fi ineficiente și vor dăuna integrării europene, a subliniat el. Președintele a subliniat, de asemenea, că asistența pentru migranți ar trebui să fie oferită în limitele capacităților statelor individuale și ca urmare a propriilor decizii suverane, cu sprijinul instituțiilor UE.
În cadrul reuniunii de astăzi, președintele Sejm, Marek Kuchciński, a declarat, de asemenea, că importanța parlamentelor naționale în procesul decizional ar trebui consolidată. Pe de altă parte, a subliniat el, instituțiile UE au nevoie de o definiție clară a competențelor lor. Uniunea nu are nevoie de noi instituții sau de o lege electorală uniformă", a adăugat președintele Parlamentului. Principiul ar trebui să fie conformitatea cu legislația europeană, nu interpretarea liberă și extinsă a acesteia.
Vorbind despre forma și viitorul Uniunii Europene, președintele Sejm, Marek Kuchciński, a subliniat că aceasta ar trebui să fie o Europă a solidarității între state, o Europă a patriei.
Agenda conferinței de mâine include și alte subiecte, printre care rolul parlamentelor naționale și al cooperării interparlamentare, precum și asigurarea securității cetățenilor, cu respectarea libertăților fundamentale.
La 24 mai, reuniunea a fost deschisă de președintele Bundestagului, Norbert Lammert, și de președintele Riksdagen-ului suedez, Urban Ahlin.În prima parte a reuniunii, discuțiile s-au axat pe rolul parlamentelor naționale și pe cooperarea interparlamentară.
Participanții au făcut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la chestiuni de securitate. Președinții Camerei Deputaților a Marelui Ducat de Luxemburg, Mars di Bartolomeo, al Senatului italian, Pietro Grasso, și al Riigikogu estonian Eiki Nestor au introdus conversația.
Rolul parlamentelor naționale și al cooperării interparlamentare
În această parte a deliberărilor comune, politicienii au discutat, printre altele, despre procedurile de cartonașe verzi și roșii și despre controlul parlamentar al Europol. Dezbaterea privind noile proceduri a fost lansată la ultima reuniune a președinților, care a avut loc la Roma în 2015. Dezbaterile vor fi completate de concluziile discuțiilor purtate în cadrul Conferinței Comisiilor parlamentare pentru afaceri europene ale parlamentelor din Uniunea Europeană (COSAC). Așa-numita procedură a cărții verzi este înțeleasă ca fiind dreptul parlamentelor naționale de a iniția o legislație. Pe de altă parte, procedura de cartonaș roșu face parte din mecanismul de alertă timpurie și permite oprirea lucrărilor la un proiect de act legislativ în cadrul Consiliului pe motiv de nerespectare a principiului subsidiarității. După cum s-a subliniat în cadrul discuției, parlamentele naționale sunt cele care reprezintă vocea cetățenilor în discuția europeană.
A luat cuvântul, printre alții, și președintele Sejm-ului, Marek Kuchciński. În discursul său, președintele Parlamentului a atras atenția asupra mai multor aspecte. După cum a subliniat el, Polonia este conștientă de faptul că, după 12 ani de apartenență la Uniunea Europeană, parlamentul a pierdut aproximativ 60% din competențele sale. De asemenea, a fost de acord cu ceilalți vorbitori că este nevoie de consolidarea parlamentelor naționale și, după cum a subliniat, și Polonia este de acord cu acest lucru. Speakerul Kuchciński a subliniat, de asemenea, că este nevoie de un compromis: apartenența la comunitate, dar cu păstrarea puterilor parlamentelor și a suveranității. Președintele a mai spus că Parlamentul polonez sprijină mecanismele Cartei UE, în special Cartea Verde, care oferă camerelor naționale inițiativa legislativă. Printre altele, Marek Kuchciński a făcut, de asemenea, o propunere de extindere a activității privind proiectele UE în parlamentele naționale de la 8 săptămâni, cât este în prezent, la 12 săptămâni.
Din 2009. Europol este o agenție a UE finanțată de la bugetul UE și, în conformitate cu articolul 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, funcționează în temeiul unui regulament adoptat prin procedura legislativă ordinară. Mandatul său este de a aplica legea, sporind nivelul de securitate în Europa prin acordarea de asistență autorităților de aplicare a legii din statele membre ale UE. Regulamentul Europol va intra în vigoare la 1 mai 2017. Acesta prevede că Parlamentul European și parlamentele naționale vor înființa un grup de control parlamentar comun pentru a monitoriza Europol.
Asigurarea securității cetățenilor, cu respectarea libertăților fundamentale
Acesta a fost ultimul subiect al conferinței. În cadrul dezbaterii de la acest capitol, s-a discutat chestiunea consolidării cooperării dintre statele membre în lupta împotriva terorismului și a eforturilor comune de îmbunătățire a securității. Recentele atacuri teroriste din Europa au adus din nou problemele de securitate pe primul loc pe agenda politică. Președintele Mars di Bartolomeo a subliniat că Uniunea Europeană aduce un omagiu tuturor victimelor atacurilor teroriste care au avut loc în Europa în ultimele luni. De asemenea, a subliniat importanța menținerii unui echilibru între securitate și libertăți civile.
Vicepreședintele Senatului, Adam Bielan, a vorbit, de asemenea, despre securitate. - Asigurarea securității cetățenilor este prioritatea guvernului polonez', a spus el. De asemenea, vicepreședintele a subliniat că libertatea și securitatea sunt conciliabile. Potrivit vicepreședintelui Bielan, legislatorii trebuie să echilibreze raționamentele în mod imaginativ. După cum a subliniat, Polonia sprijină lupta împotriva terorismului atât la nivel comunitar, dar și, printre altele, în cadrul ONU, fiind, de asemenea, membră a coaliției internaționale care luptă împotriva așa-numitului Stat Islamic. De asemenea, a subliniat că încrederea reciprocă între statele membre este esențială pentru durabilitatea și funcționarea Uniunii Europene. Acesta a adăugat că această încredere ar trebui să se manifeste și prin respectarea deciziilor interne ale autorităților naționale alese în mod democratic.
***
Conferința președinților parlamentelor din Uniunea Europeană este, printre altele, un forum de discuții privind rolul și sarcinile parlamentelor naționale în cadrul structurii europene, cooperarea interparlamentară în materie de UE și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană. Conferința este formată din președinții parlamentelor din statele membre ale UE și din președintele Parlamentului European. Conferința se reunește pe bază de consens, respectând autonomia și poziția constituțională a președinților participanți. Reuniunile se încheie cu adoptarea unor concluzii, care ar trebui să reflecte poziția comună a IPC UE, dar care nu sunt obligatorii pentru parlamentele individuale. Ultima reuniune a IPC UE a avut loc la Roma în aprilie 2015.
text: Cancelaria Sejm-ului
fotografie: Pawel Kula
