Din partea poloneză, reuniunea de la Sejm a fost co-prezidată de președintele Comisiei pentru afaceri externe, deputatul Marek Kuchcinski, și de președintele Grupului parlamentar polono-belarus, deputatul Mieczyslaw Baszko. La reuniune a participat și deputatul Paweł Kowal, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe. Separat, Senatul Republicii Polone a fost reprezentat de președintele Comisiei pentru afaceri externe și Uniunea Europeană, senatorul Bogdan Klich. Partea lituaniană a fost reprezentată de președintele Comisiei pentru afaceri externe din Seimas, Žygimantas Pavilionis.

Delegația UE a fost reprezentată de deputatul european Urmas Paet, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și copreședinte al misiunii, și de deputatul european Robert Biedroń, președinte al Delegației pentru relațiile cu Belarus, celălalt copreședinte al misiunii. Alți membri ai delegației UE care au luat parte la reuniune au fost deputații europeni Viola von Cramon-Taubadel (Germania), Andrius Kubilius (Lituania), Anna Fotyga (Polonia), Helmut Scholz (Germania), Juozas Olekas (Lituania).

Discuția a fost moderată de europarlamentarul Urmas Paet. Acesta a fost împărțit în 3 părți:

- Reprezentanții parlamentelor polonez și lituanian au luat mai întâi cuvântul,

- în cel de-al doilea bloc, au luat cuvântul deputații-membri ai Misiunii,

- În cea de-a treia parte, discuțiile au fost rezumate în comun pentru a se ajunge la concluzii și la o poziție comună.

Cele mai importante cereri ale părții poloneze au fost:

Președintele M. Kuchciński:

- Exercitarea unei presiuni puternice asupra PE pentru întoarcerea diplomaților polonezi și lituanieni expulzați,

- instituirea unor programe de burse pentru studenții hărțuiți, după modelul celor de care s-a bucurat opoziția poloneză în anii 1980,

- luarea de măsuri preventive de către serviciile de contraspionaj, inclusiv cele care deservesc PE, pentru a contracara dezinformarea din partea Belarusului și a Rusiei,

- prevenirea finlandizării Belarusului,

- Sprijin din partea PE pentru formatul Lubleska Four, poate cu un scaun "gol" în Belarus pentru moment,

- implicarea Grupului de la Vișegrad în activitățile UE.

Președintele M. Baszko:

- Trebuie reamintit că relațiile cu Belarus, după ani de stagnare, au fost relansate în timpul guvernării dreptei unite,

- ca urmare a contactelor directe, a vizitelor delegațiilor parlamentare, de exemplu a grupurilor și a Comisiei, a avut loc o apropiere care, din păcate, nu a dat rezultatele scontate,

- un apel către PE pentru a oferi sprijin suplimentar atât opoziției belaruse, cât și societății belaruse în termeni financiari, organizaționali și politici, astfel încât belarușii să nu se simtă singuri în lupta lor,

- Rolul medierii internaționale, care să-l implice și pe dl Lukașenko, care ar trebui să înțeleagă puterea unei politici externe comune a UE, rămâne important.

Žygimantas Pavilionis:

- Lituania nu recunoaște regimul lui A. Lukașenko,

- Lituania a introdus sancțiuni care ar trebui să fie extinse cu o altă tranșă de sancțiuni care vizează sectoare specifice sensibile pentru economia belarusă,

- ideea organizării unei misiuni internaționale comune la centrala nucleară
din Ostrovets, Belarus, cu privire la care Lituania poartă discuții cu SUA, 

- orice acțiune la nivelul UE este un instrument foarte eficient pentru a exercita presiuni asupra regimului
și un semnal important pentru cetățenii belaruși,
- atrăgând atenția asupra necesității unei vizite la nivel înalt în Belarus
cu participarea unor reprezentanți importanți din Varșovia, Vilnius, Bruxelles și alte capitale europene și din SUA,

- să informeze cu privire la Conferința președinților comisiilor SZA, programată pentru 22 martie 2021 la Vilnius, ale cărei teme vor include chestiunea belarusă.

Bogdan Klich:

- Belarus este unul dintre elementele cheie ale politicii externe poloneze și o garanție a securității așa-numitului flanc estic,

- lista persoanelor care fac obiectul sancțiunilor ar trebui extinsă și actualizată în permanență, pentru a include persoanele responsabile de încălcări ale libertăților civile,

- este necesar un sprijin suplimentar pentru mass-media independente din Belarus.

Viola von Cramon-Taubadel:

- Misiunea la nivel înalt din partea PE pe care o propune Pavilionis ar putea să nu fie cea mai bună soluție, deoarece nu ar avea mandatul de a lua decizii importante. O propunere pentru o astfel de misiune din partea Comisiei Europene și a Consiliului European,

- Ar trebui să se pună accentul pe un efort concertat al statelor membre pentru a crea o strategie comună,

- Președintele Parlamentului European este reticent față de trimiterea unei astfel de misiuni în Belarus, la care să participe doar deputați europeni,

- mass-media independente ar trebui să fie sprijinite cât mai mult posibil,

- sugestia de a implica Triunghiul de la Weimar în întregul proces.

Robert Biedroń:

- se gândesc polonezii sau lituanienii la/organizarea unei conferințe internaționale pe această temă? Parlamentul European ar putea oferi asistență cu subiecte, invitați etc.

- Care este cooperarea dintre parlamentele polonez și lituanian? Este crucial, deoarece Polonia și Lituania sunt cele mai implicate în afacerile din Belarus dintre țările UE,

- Pot alte state membre să ajute și să se implice în vreun fel?

- De asemenea, sugerează o acțiune sporită a reprezentanților parlamentelor polonez și lituanian în cadrul adunărilor parlamentare ale OSCE și ale Consiliului Europei.

Andrius Kubilius:

- Evenimentele din Belarus reprezintă un test pentru Uniunea Europeană și pentru statele democratice,

- nu trebuie să uităm perspectiva mai largă a întregului ansamblu, adică și implicarea Moscovei, care încearcă să mențină regimul Lukașenko,

- implicarea nu numai a Triunghiului de la Weimar, ci și a celor patru de la Lublin - coaliția "Weimar-Lublin",

- să ia în considerare dimensiunea transatlantică, să colaboreze cu administrația Biden pentru ca Europa și SUA să vorbească același limbaj în ceea ce privește problemele democrației în Belarus, dar și în țările din Parteneriatul Estic în general, - ar trebui să se transmită Moscovei un mesaj clar că democrațiile nu vor tolera sprijinul pentru regimurile taciturne și că Rusia ar trebui să se aștepte la sancțiuni pentru sprijinul acordat Belarusului sau altor astfel de țări,

Anna Fotyga:

- susținând sugestia lui Kubilius,

- Cum vedem liniile roșii în această situație? Unde este linia roșie pe care Moscova nu o poate depăși în încercările sale de a-l susține pe Lukașenko?

- ar trebui să se exercite presiuni asupra Rusiei,

- sindicatele ar trebui să se implice în procesul democratic din Belarus, bazându-se pe vasta experiență, de exemplu, a Solidarność,

- Cooperarea dintre Parlamentul European și parlamentele naționale este importantă, nu în ultimul rând pentru a stabili o listă credibilă a victimelor și a celor prejudiciați de regim,

- Ucraina ar trebui să fie inclusă în activitățile comune,

Helmut Scholz:

- acțiunile tuturor statelor membre ale UE și ale Parlamentului European față de Belarus și față de belaruși trebuie să fie coerente, uniforme, astfel încât mesajul să fie clar și ușor de înțeles.

Juozas Olekas:

- susținând punctul de vedere privind necesitatea de a elabora o strategie de acțiune comună,

- Susțineți ideea trimiterii unei misiuni UE la nivel înalt,

- să se asigure că statele membre nu creează dificultăți birocratice pentru bielorușii care doresc să intre în UE, de care aceștia se plâng în mod repetat.

Rezumat:

- Mulți dintre cei intervievați au fost de acord că acțiunile dlui Lukașenko reprezintă terorism de stat.

- participanții au sugerat implicarea altor capitale europene și a noii administrații americane a viitorului președinte Joe Biden în efortul Belarusului,

- s-a convenit că, fără un front larg la nivel internațional, obiectivele dorite nu vor fi atinse,

- Partea poloneză a reamintit importanța sprijinului internațional acordat Poloniei în anii de luptă împotriva regimului comunist, în cadrul căruia, pe lângă asistența financiară, a fost instituit un program de burse și de formare pentru viitoarele cadre,

- Președintele Kuchciński a atras din nou atenția asupra formatului celor patru de la Lublin. De asemenea, a făcut referire la activitatea și activitățile Fundației poloneze pentru solidaritate internațională și a propus includerea acesteia în activitățile de asistență ale UE, în cadrul noului fond comun de fonduri UE pentru societatea civilă.

- Președintele Kuchcinski a adăugat că Polonia susține principala cerere a opoziției privind necesitatea unor alegeri democratice ca modalitate de soluționare pașnică a conflictului. El a sugerat că primul pas ar fi modificarea legislației electorale în conformitate cu recomandările independente ale OSCE. - În plus față de concluziile părții poloneze, M. Bashko a fost de acord că, pe lângă UE, SUA ar trebui să se implice în dialog și să continue cooperarea mediată cu Belarus. El a informat că, în ceea ce privește cooperarea bilaterală cu Belarus, planifică o reuniune a grupurilor parlamentare de ambele părți la o dată cât mai apropiată posibil. El a subliniat că Polonia are o experiență istorică foarte puternică în construirea unor relații strânse cu poporul belarus.

BSM, MC