DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL REPUBLICII RP - CIRCUMSCRIPȚIA 22

MENIUL

Przemyśl: conferința "Europa Centrală și de Est - un domeniu sau un subiect al politicii europene?"

15 octombrie marchează o aniversare rotundă - în urmă cu 10 ani, președintele Lech Kaczyński s-a aflat la Przemyśl, la monumentul lui Ioan Paul al II-lea, unde a decorat soldații polonezi de elită. Atunci s-a referit la problemele despre care vorbim acum: cooperarea complicată, dar necesară, cu vecinii noștri", și-a început discursul președintele Sejm-ului, Marek Kuchciński.

El a subliniat cu tărie că acțiunile autorităților statului sunt acțiuni care cer reînnoirea, nu ieșirea din Uniune. - În calitate de președinte al Sejm-ului, sunt obligat de cea mai înaltă autoritate de stat să subliniez faptul că viitorul Poloniei este în Uniunea Europeană. Nu vedem nicio posibilitate de aranjare mai bună a relațiilor politice, sociale sau economice, culturale, inclusiv referiri la cooperarea noastră cu statele - NATO sau la viitorul complicat al TTIP și CETA, cooperarea cu Turcia sau China - 16+1. Aceste activități nu se opun, nu concurează, ci se îmbogățesc", a adăugat el. Președintele Sejm-ului a argumentat că, în calitate de grup de la Visegrad (V4), ne așteptăm la solidaritate, iar poziția noastră comună, fie și numai în cazul migranților, ne face un partener puternic, cu care ceilalți membri ai UE vor începe să țină cont.

De asemenea, a menționat cooperarea dintre țările din Europa Centrală, inițiată în 2010 de președintele Lech Kaczyński. - În ultimii ani, în timpul contactelor noastre cu scandinavii, cu țările baltice și până în Caucaz, am observat că există un vid politic în această parte a Europei, între Moscova și Berlin. - Ni s-au adresat cuvinte, a spus mareșalul, pentru ca Polonia să ridice steagul Europei Centrale. Cu toate acestea, nu dorim să facem acest lucru. Vrem să cooperăm pe baza egalității cu egalii, liberi cu liberi.

Potrivit mareșalului Kuchciński, Europa poate fi o forță geopolitică atunci când se va întoarce Marea Britanie, care va fi o parte politică a comunității, și când vom atrage în UE țări de dincolo de granița noastră estică.

Unul dintre vorbitori, profesorul Marek Kornat, a vorbit despre o a treia șansă de a da subiectivitate Europei Centrale și de Est. - Precedenta șansă de acest gen a existat în secolul al XVI-lea, în timpul dinastiei Jagielloniene, iar cea de-a doua în secolul al XX-lea și în timpul ordinii de la Versailles". - a subliniat acesta. Potrivit profesorului, însă, acest lucru nu a reușit din cauza antagonismului polono-cehoslovac, româno-ungar și ungaro-cehoslovac. În schimb, secolul XX a adus experiențe negative, sub forma unor forțe care au dus la două mari cataclisme: Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial.

Profesorul Heinrich Best a întrebat dacă planul comun al regiunii ar putea fi amenințarea din partea Rusiei. - Dar premierul ungar Victor Orban și admirația sa pentru Putin? Impresia mea este că inamicul comun este Rusia, ci Bruxelles și Berlinul cu politica lor de imigrație. Trebuie să învățăm din istorie și să nu lăsăm factorii de dezbinare să ne învingă în această comunitate", a susținut Best.

La rândul său, profesorul David Darchiashvili din Georgia a subliniat apropierea țării sale de această parte a Europei și și-a exprimat speranța de a adera la Uniune. - Din păcate, elitele georgiene actuale nu sunt în cea mai bună formă, a subliniat el. Darchiashvili a mai spus că Georgia se angajează să restabilească pacea în Ucraina.

Înaintea panelului, președintele Sejm-ului a inaugurat expoziția "De la Visegrád la Visegrád", care prezintă relațiile politice, comerciale și culturale dintre țările care alcătuiesc actualul V4 - de la primul congres de la Visegrád din 1335 până la crearea grupului în 1991.

- Vedem această expoziție ca pe un vestitor a ceva mai mare și mai important (...) este un exemplu, o indicație, o inspirație pentru noi, pentru a gândi în mod pozitiv la viitor. Pentru că, de fapt, în toate aceste imagini din Evul Mediu, de pe vremea lui Casimir cel Mare, din vremea lui Jagiellon sau în documentele din timpul revoltelor din secolul al XIX-lea, există exemple pozitive de cooperare, de sprijin, de relații dinastice, de relații personale și de gândire similară. Ne gândim la libertate în funcție de anumite principii, care pot fi ilustrate prin amintirea sloganurilor bine-cunoscute "Nimic despre noi fără noi", "nicio libertate fără solidaritate" și "liber cu cei liberi, egal cu cei egali". În Acordul Hadziac a mai existat un alt acord: "Onorabilii cu onorabilii". Și cu un astfel de spirit, cu un astfel de gând, vrem să încurajăm pe toată lumea să se plimbe cu această expoziție în diverse locuri din Polonia, de asemenea în țările de la Vișegrad, și poate și la vecinii noștri din Ucraina, din România, în alte țări care au o istorie similară, obiective similare care ne unesc", a spus mareșalul Kuchciński.

Conferința s-a desfășurat sub patronajul președintelui Andrzej Duda. Acesta a fost organizat de Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte Zdzisław Krasnodębski (moderator al panelului), și de Asociația Creatorilor pentru Republica Polonă, al cărei președinte este deputatul european.

 Conferința se desfășoară în paralel cu reuniunea președinților țărilor din Grupul de la Visegrad, care are loc la Rzeszów și Łańcut. Potrivit profesorului Krasnodębski, sarcina sa este de a construi legături intelectuale și culturale, care se traduc și printr-o anumită apropiere politică, sau cel puțin de a se cunoaște mai bine unii pe alții.

Imagini de la TV Rzeszów: http://rzeszow.tvp.pl/27352083/konferencja-naukowa-i-wernisaz-w-muzeum-narodowym

dscf5320 dscf5183 dscf5203 dscf5205dsc_3292dsc_3335 dscf5284 dscf5312 dscf5351 dscf5369dscf5129 dscf5128dscf5178Stanisław Kusiński și Mirosław ChojeckikraModeratorul conferinței de la Przemyśl a fost profesorul Zdzisław Krasnodębski.dsc_3408dscf5476-001dscf5125Przemyśl: case de oraș în piața din piațădscf5127 Przemyśl: priveliște de la Muzeul Țării Przemysluluidscf5152dscf5156

Facebook
Stare de nervozitate

Evenimente

Comisiile parlamentare

Drept și Justiție

Căutare

Arhive

Arhive
Sari la conținut