- Polonia este un exemplu pentru noi în ceea ce privește cultivarea memoriei naționale. Soarta ne-a făcut să rămânem împreună", a declarat președintele Parlamentului ungar, Laszlo Kövér, în timpul unei conferințe IPN la Przemyśl.
Prelegerea a analizat relațiile dintre societățile din țările din actualul Grup de la Vișegrad în perioada comunistă, în timpul evenimentelor din 1956 în Polonia, Ungaria și 1968 în Cehoslovacia. A fost evocată figura lui Ryszard Siwiec, originar din Przemyśl, care s-a imolat în 1968, în timpul festivalului recoltei de pe stadionul aniversar 10 din Varșovia, în fața autorităților de atunci, în semn de protest față de intervenția trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia. Kövér a subliniat că, la acea vreme, publicul maghiar nu era conștient de existența unor oameni ca Siwiec. La fel ca în Polonia, serviciile competente au mușamalizat protestele împotriva regimului comunist. - Avem un spirit similar. Cei care nu au fost nevoiți să lupte pentru libertate, ca Polonia sau Ungaria, nu ne vor înțelege niciodată", a declarat președintele.
Prelegerea Institutului pentru Memoria Națională a fost punctul culminant al unei reuniuni a președinților de parlamente din țările Grupului de la Vișegrad. - Tragem concluzii din trecut, îl comemorăm... Dar vorbim și despre viitorul țărilor noastre, despre viitorul Europei, pentru că, până la urmă, suntem preocupați de fiecare ființă umană; de familiile noastre, de societățile noastre, de cei dragi nouă", și-a încheiat discursul președintele Sejm Marek Kuchciński.
Proiect "Manifestări excepționale de rezistență socială și expresii de solidaritate internațională în Polonia, Cehoslovacia și Ungaria" a fost prezentat de către directorul filialei Institutului de comemorare națională din Rzeszów, Dr. Dariusz Iwaneczko. Prezentarea a fost însoțită de o expoziție "Budapesta '56 - cu privire la revolta maghiară din 1956, când maghiarii care simpatizau cu polonezii și cu schimbările din octombrie din Polonia au ieșit în stradă. Aspirațiile lor de libertate s-au transformat într-o revoltă anticomunistă, înăbușită cu sânge de armata sovietică în noiembrie 1956. Polonezii au organizat apoi spontan o campanie de ajutorare, trimițând medicamente, sânge și cuvinte de încurajare de-a lungul Dunării. În 1956, maghiarii au dat mărturie în 1956 despre dragostea lor pentru libertate. Revolta lor poate fi comparată cu Revolta de la Varșovia, la fel de tragică și la fel de singuratică și de "Strigătul omului gri. Ryszard Siwiec (1909-1968)". Scopul expoziției este de a ne aminti de persoana lui Ryszard Siwiec. Expoziția a fost creată în legătură cu cea de-a 40-a aniversare a gestului său de autoimoliere pe Stadionul aniversar 10 din Varșovia, în semn de protest față de invazia Cehoslovaciei de către Pactul de la Varșovia. Expoziția prezintă materiale din colecțiile Institutului pentru Memoria Națională și ale familiei lui Ryszard Siwiec, care documentează viața și moartea tragică a acestuia. A fost un umanist, un catolic înfocat și un patriot fervent care a cultivat tradițiile naționale acasă. Ryszard Siwiec era pasionat de literatură și avea o colecție uriașă de cărți, de aproximativ 3.000 de volume. A fost un sportiv activ, un excelent schior și înotător. Timp de mulți ani a scris pamflete pe mașina sa de scris privată "Erica", semnându-le cu pseudonimul Jan Polak. Nu a acceptat niciodată situația politică din Polonia după invazia sovietică.
Directorul Filialei din Rzeszow a Institutului de Memorie Națională Dariusz Iwaneczko
