Joi, 9 septembrie, a fost ultima zi a celei de-a 30-a aniversări a conferinței "Europa Carpaților". În această zi, discuțiile dintre experți, politicieni, oameni de știință polonezi și străini s-au axat pe planurile de redresare pentru Europa ca răspuns la amenințările și provocările provocate de pandemia de coronavirus. S-a discutat, de asemenea, despre "Green Deal" și despre tranziția energetică aferentă. De asemenea, pe agenda discuțiilor s-a aflat și problema relațiilor polono-ucrainene în contextul relațiilor internaționale din Europa Centrală și de Est. Conferința de trei zile de la Karpacz a fost organizată de Cancelaria Sejm-ului, iar partenerul său a fost Institutul Wacław Felczak pentru cooperare polono-ungară.

Prezentarea Green Deal pentru Europa Centrală

Primul panel de joi a căutat răspunsuri la întrebarea privind impactul tranziției energetice asupra producției agricole, printre altele, și a căutat cele mai eficiente soluții pentru ca țările din Europa Centrală să pună în aplicare în mod eficient dezvoltarea durabilă.

- Din anul 2000, pregătim fermierii pentru intrarea în UE. Alocarea fondurilor a fost pregătită foarte eficient. Am reușit să menținem fermele mici și mijlocii, care, de exemplu, în regiunea Podkarpacie, reprezintă 80 la sută. Acestea produc alimente excelente. Agricultura ecologică este o mare oportunitate. Trebuie să colaborăm cu toții cu guvernul pentru a pregăti politica agricolă în așa fel încât tinerii să dorească să rămână în mediul rural polonez", a declarat Teresa Pamuła, deputat, din partea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a subliniat că Green Deal reprezintă o oportunitate uriașă pentru fermele mici și mijlocii. - Dacă profităm de această oportunitate, în câțiva ani, sau în vreo doisprezece, vom avea o agricultură foarte puternică, construită pe sistemul de ferme familiale mici și mijlocii, și vom recupera ceea ce s-a pierdut. Ajutorul pentru aceste ferme este crucial pentru securitatea alimentară", a spus el.

Waldemar Buda, secretar de stat la Ministerul Fondurilor și Politicii Regionale, a luat de asemenea cuvântul în cadrul discuției. - Construim macroregiunea Europa Carpaților. Trebuie să convingem Comisia Europeană că avem puncte comune în această regiune. Green Deal ar trebui să fie absolut lider, avem exact aceeași situație ca regiune. Green Deal este o provocare gigantică în domeniul climei, al energiei și al transporturilor. În ceea ce privește agricultura, aceasta reprezintă o oportunitate uriașă, este sectorul pe care îl vom adopta cel mai ușor. Este imposibil să se implementeze Green Deal în Europa cu excepția agriculturii", a subliniat el.

La rândul său, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Grzegorz Puda, referindu-se la soluțiile Green Deal, a declarat că Europa Carpatică, zona Podkarpacie, este un anumit indicator. - Polonia este formată dintr-un număr mare de ferme mici și a trecut destul de liniștită peste perioada pandemiei. Este nevoie de ferme mari, industriale, iar calitatea produsului este o valoare mai mare decât cantitatea acestuia. Trebuie să facem eforturi susținute pentru a dezvolta lanțuri scurte de aprovizionare pe termen scurt și pentru a-i determina pe fermieri să își vândă direct produsele.

- Programul european Green Deal este o provocare foarte ambițioasă. Este important să nu încercăm să punem în aplicare aceste provocări climatice ambițioase în UE în detrimentul fermierilor europeni și polonezi. Elementul privind amprenta de carbon al taxei la frontieră este foarte important. Fermierii trebuie să fie tratați în mod echitabil și să nu fie restricționați în ceea ce privește capacitatea lor de a desfășura toate tipurile de activități. Pactul agricol polonez conține o serie de soluții care adoptă o abordare holistică a agriculturii și a rentabilității producției agricole", a declarat Jarosław Sachajko, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Robert Telus, a fost de acord că Green Deal reprezintă o oportunitate pentru agricultura poloneză. - În special pentru agricultura fragmentată, care reprezintă peste 80% în Polonia. UE face parte dintr-o tendință globală în care oamenii caută alimente de cea mai bună calitate, iar Polonia are un brand foarte bun, a subliniat dl Telus.

Discuția a fost moderată de Bogdan Rzonca, membru al Parlamentului European.

Planul de reconstrucție pentru Europa. Planul Național de Reconstrucție. Strategia Carpați

În cadrul acestui punct de pe ordinea de zi, participanții din Polonia și Slovacia au discutat despre Fondul de reconstrucție (Next Generation EU) și planurile naționale de reconstrucție ca răspuns al țărilor UE la noile amenințări și provocări generate de pandemia Covid-19.

Ministrul afacerilor europene, Konrad Szymański, a vorbit la acest punct despre negocieri și pregătirea noilor perspective financiare. - Negocierile au fost însoțite de două tensiuni. Una dintre nevoile de investiții ale Europei Centrale, ale Europei Carpatice și obiectivele noilor politici ale UE, cum ar fi politica climatică. Cea de-a doua tensiune s-a axat pe asigurarea faptului că fondul și algoritmii săi de distribuire nu se concentrau exclusiv pe reconstrucție. Polonia și țările din întreaga regiune aveau indicatori macroeconomici foarte buni, ceea ce amenința că aceste țări ar putea fi lăsate pe dinafară. Trebuia să clarificăm faptul că acest fond este calculat pentru ani de zile și nu poate aborda doar reconstrucția în sens restrâns", a spus el.

Małgorzata Jarosińska-Jedynak, secretar de stat la Ministerul Fondurilor și Politicii Regionale, a făcut referire în discursul său la Strategia Carpatică. - Acest document a fost finalizat în 2018. Acum am actualizat-o pentru a răspunde la întrebarea dacă prioritățile identificate în această strategie răspund provocărilor cu care ne confruntăm și priorităților de investiții stabilite de UE în ceea ce privește Green Deal. Resursele din cadrul Planului național de redresare urmează să fie utilizate pentru a îndeplini obiectivele și acțiunile privind clima. Carpații, ca parte a obiectivului declarat al unor Carpați verzi, se potrivește foarte bine cu aceste acțiuni, a subliniat ea.

- Atunci când vorbim despre un nou model economic, căutând noi căi de creștere, este imposibil să nu vedem că aceste noi căi de creștere constau în exploatarea potențialului noilor tehnologii. Atunci când ne gândim să sprijinim economia cu emisii reduse de dioxid de carbon în vederea atingerii obiectivelor climatice, privim economia ca întreg. Este un sistem de nave interconectate", a subliniat vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Teresa Czerwińska.

Piotr Arak, directorul Institutului Economic Polonez, a reamintit că această parte a Europei are cel mai mare număr de regiuni cu mai puțin de 50% din media europeană în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. - Aceasta este cea mai săracă parte a UE și are nevoie de cel mai mare sprijin. Ne aflăm astăzi într-o situație post-pandemică, în care colapsul economic, efectele sociale negative, nu sunt în regiunea noastră. Catastrofa economică a avut loc în sudul Europei. KPO este un program pentru Italia, Franța și Spania. Nu suntem chiar regiunea predestinată pentru aceste măsuri. Cu toate acestea, din cauza înapoierii noastre economice, avem încă nevoie de sprijin și multe țări europene doresc să folosească această perioadă de redresare economică ca o trambulină, a spus el.

Perspectiva slovacă a fost prezentată de Jan Hudacky, consulul onorific al Republicii Polone la Prešov și fost deputat al Consiliului Național. - Trebuie să reconstruim economia, economia în primul rând din punctul de vedere al creării de locuri de muncă. Acest lucru este legat de sfera socială. Pandemia a avut un impact negativ asupra dezvoltării economiei slovace. Salutăm inițiativa UE, noua perspectivă financiară, Planul de reînnoire. Viziunea este de a face Europa mai ecologică, mai digitală și mai rezistentă", a spus el.

În cadrul discuției a luat cuvântul și Peter Kremský, președintele Comisiei pentru afaceri economice. - Planul de reconstrucție este o oportunitate uriașă pentru partea noastră de Europă, deși nu este vorba de bani gratis. Este un angajament uriaș. Economia ecologică - în acest domeniu există posibilități uriașe de îmbunătățire a legăturilor de transport. Avem multe de făcut aici. În plus, există o oportunitate pentru investiții în domeniul mediului. Întregul plan de reînnoire este o oportunitate de a îmbunătăți competitivitatea Europei Centrale", a subliniat politicianul slovac.

Discuția a fost moderată de Jerzy Kwiecinski, vicepreședinte al Consiliului de administrație al Bank Pekao S.A.

"Starea și perspectivele parteneriatului dintre Polonia și Ucraina".

Punctul de plecare pentru discuția din cadrul panelului de joi a fost un raport elaborat de Institutul de Științe Politice și Administrație al Universității Maria Curie-Skłodowska (UMCS), Institutul Europei Centrale din Lublin și Institutul de Relații Internaționale T. Shevchenko al CNS. Raportul este o analiză de specialitate a relațiilor dintre Polonia și Ucraina pe cinci niveluri: 1) memoria istorică comună și patrimoniul cultural; 2) relațiile bilaterale și securitatea internațională; 3) cooperarea economică, socială și transfrontalieră; 4) diplomația publică și comunicarea strategică în ambele țări; 5) relațiile dintre Polonia și Ucraina și relațiile internaționale în Europa Centrală și de Est.

- În pregătirea acestui document, am pornit de la premisa că relațiile bilaterale și formula unui parteneriat strategic între Polonia și Ucraina necesită luarea în considerare a contextului internațional global și a ordinii internaționale în schimbare. Ordinea internațională, după sfârșitul formei sale bipolare, nu a ajuns încă la un proces complet de cristalizare și este în curs de schimbare. Este important să ne întrebăm despre schimbarea de stil și de proiecție a puterii de către puterile care operează în mediul internațional. O tendință îngrijorătoare în schimbarea ordinii internaționale este slăbirea multilateralismului instituțiilor internaționale", a declarat Marek Pietraś, director al Institutului de Științe Politice și Administrație al Universității Maria Curie-Skłodowska.

Hryhoriy Perepelytsya de la Institutul de Relații Internaționale "T. Shevchenko" al CNS a declarat că evaluarea situației geopolitice în care se dezvoltă relațiile strategice polono-ucrainene este o sarcină foarte complexă. Complexă și în contextul politicii estice a NATO și a UE. Parteneriatul nostru depinde de tendințele globale, de relațiile internaționale în ansamblul lor. Prin urmare, este dificil să evaluăm viitorul viitorului parteneriatului nostru, ce strategie ar trebui aleasă pentru țările noastre, în special în contextul Chinei și al Rusiei", a spus el.

Prezentând o opinie despre viitorul parteneriatului strategic dintre Polonia și Ucraina, Mykola Doroșko de la Institutul de Relații Internaționale T. Șevcenko din Kiev, a declarat că sarcina cercetătorilor este de a crea un concept pentru țările noastre, astfel încât acest parteneriat să devină realitate. - Ar trebui să umplem acest parteneriat cu acțiuni concrete. Istoria a influențat de foarte multe ori acest parteneriat și de multe ori l-a distrus. Când vine vorba de politica istorică, nu ar trebui să căutăm confruntarea. Este important să se respecte principiul neamestecului în politica istorică. De asemenea, ar fi bine să atragem atenția asupra exemplelor pozitive de cooperare", a subliniat el.

La rândul său, Walenty Baluk a subliniat că, în evaluarea relațiilor polono-ucrainene, ar trebui spus că, în termeni formali, avem de-a face cu un parteneriat strategic. Cu toate acestea, în ceea ce privește dimensiunea materială, Polonia și Ucraina mai au încă multe de făcut. Materializarea parteneriatului necesită eforturi intense în domeniul relațiilor economice. Avem o bază convențională foarte bună. Desigur, ar trebui să fie îmbunătățită. Am putea lua în considerare adoptarea unui memorandum de parteneriat strategic. Frecvența reuniunilor la cel mai înalt nivel lasă, de asemenea, mult de dorit. Parteneriatului îi lipsește o anumită viziune, o nouă deschidere", a declarat directorul Centrului pentru Europa de Est al UMCS.

Directorul Institutului Europei Centrale din Lublin, Beata Surmacz, a remarcat că comunicarea strategică dintre Polonia și Ucraina nu este bună. - Trebuie să existe o decizie politică clară în ceea ce privește comunicarea strategică. Nu a fost definit un obiectiv comun măsurabil ca punct de plecare. Un parteneriat strategic trebuie să aibă un obiectiv comun. De asemenea, nu avem o bază de informații permanentă, astfel încât informațiile despre relațiile noastre reciproce sunt adesea foarte fragmentate", a spus ea.

Paweł Kowal, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru afaceri externe (ISP PAN), a apreciat că raportul este o încercare de a deschide o discuție. - Cred că în orice document de acest gen, 20 la sută ar trebui să fie dedicat agriculturii. În plus, ar trebui să existe o declarație clară împotriva centralei nucleare din Königsberg. Se vorbește, de asemenea, despre o alianță de apărare, a adăugat el.

- În ultimii 30 de ani, Polonia a aderat la NATO, la UE. Ucraina nu a reușit să facă acest lucru. Se spune că rolul de avocat al Poloniei s-a încheiat. Nu sunt de acord cu acest lucru, Polonia este încă interesată. Avem încă nevoie de ajutorul polonezilor. În special Nord Stream 2 demonstrează interesul nostru comun", a declarat copreședintele ucrainean al Grupului parlamentar pentru contacte interparlamentare cu Republica Polonă, Mykola Kniazhytsky.

Discuția a fost moderată de profesorul Waldemar Paruch, șeful Departamentului de Teorie și Metodologie a Științelor Politice și Administrative de la Universitatea Maria Curie-Skłodowska.

Noua politică climatică în Carpați - cum să protejăm în mod eficient patrimoniul natural din Carpați. Potențialul parcurilor naționale

Eficacitatea strategiilor climatice pentru atingerea unui obiectiv european comun - această chestiune a fost dezbătută de participanți la următorul punct al conferinței.

În deschiderea discuției din cadrul acestui panel, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, resurse naturale și silvicultură, Anna Paluch, a declarat că educația în domeniul naturii este una dintre sarcinile statutare ale parcurilor naționale, consacrată în Legea privind conservarea naturii. - Se estimează că aproximativ un milion de persoane au vizitat unitățile educaționale ale parcurilor naționale în 2019. Aceasta este o curea de transmisie foarte bună pentru sensibilizarea publicului, iar toate schimbările sociale încep cu sensibilizarea, a subliniat dna Paluch.

- Într-un moment în care observăm și ne confruntăm cu schimbări climatice, trebuie să răspundem la întrebarea privind adaptarea, cum să ne pregătim pentru o climă în schimbare. Pe de altă parte, avem problema diminuării resurselor de apă subterană, care se traduce prin slăbirea pădurilor. Al doilea aspect este reprezentat de așteptările internaționale. În Polonia, avem o mare experiență care arată că suntem una dintre acele țări de la care putem învăța cum să protejăm natura, biodiversitatea", a declarat Małgorzata Golińska, secretar de stat, șef al conservatorului principal al naturii.

Michal Kiča, secretar de stat la Ministerul Mediului din Republica Slovacă, a prezentat situația Slovaciei în această privință. - Slovacia trece printr-un proces clar de transformare în ceea ce privește atitudinea sa față de parcurile naționale. Avem de-a face, de asemenea, cu o problemă instituțională. Suprafețele parcurilor aparțin statului. Vrem să ne asigurăm că, în țara noastră, parcul național este un actor regional puternic în gestionarea zonei", a subliniat el.

Perspectiva maghiară a fost prezentată de Sándor Köles, președintele Fundației Carpați. - Suntem cu toții membri ai programului european Green Deal. Ambițiile Ungariei sunt foarte asemănătoare. Avem mai multe domenii prioritare: gestionarea deșeurilor, conservarea resurselor naturale, gestionarea apei, aerul curat, reducerea utilizării de substanțe chimice în agricultură. Totul necesită cooperare la diferite niveluri, UE, regional. Putem combate mai bine efectele schimbărilor climatice", a spus el.

- Nu este vorba doar de refacerea ecosistemelor care sunt deja în stare proastă, ci și de lupta pentru cele care sunt încă în stare bună. Aceasta este o a zecea aniversare crucială pentru conservarea speciilor de plante și animale pe care le putem pierde iremediabil", a apreciat Patrycja Adamska, coordonator al proiectului Carpathians Connect.

A intervenit și Ryszard Prędki, directorul Parcului Național Bieszczady. - Parcurile naționale montane sunt foarte legate de schimbările climatice. Acestea protejează natura în starea ei cea mai naturală. Parcul Național Bieszczady este foarte unic, protejează peste 20.000 de hectare de pădure și aceasta este doar o protecție conservatoare, a precizat el.

Ultimul participant la acest punct a fost Andrzej Raj, directorul Parcului Karkonosze. - Zonele din parcurile naționale montane sunt laboratoare de neînlocuit, unde putem observa în ce direcție se produc aceste schimbări. Aceasta este o valoare pe care ar trebui să o folosim nu doar în sens științific, ci și în sens economic", a subliniat el.

Discuția a fost prezidată de vicepreședintele Asociației Euroregiunea Carpatică, Dawid Lasek.

Europa Centrală - patrimoniu, oameni și viitor

Discuția din cadrul acestui panel a fost inaugurată de discursul lui Włodzimierz Bernacki, Secretar de Stat, Plenipotențiar al Guvernului pentru monitorizarea implementării reformei învățământului superior și a științei. - Atunci când vorbim despre națiunile din Europa Centrală și de Est, ar trebui să privim mai întâi de toate dintr-o perspectivă factuală. Această cunoaștere este prezentă doar marginal în literatura vest-europeană. Sensibilitatea în ceea ce privește gândirea despre națiune, respectul pentru istorie, pentru limba națională - acestea sunt câteva componente comune cu partea noastră de lume", a spus el.

- Un factor important despre care trebuie să vorbim în contextul Europei Centrale este reprezentat de oamenii remarcabili care provin de aici. Unele cunoscute, altele uitate. Se spune că aproximativ 100 de laureați ai Premiului Nobel ar fi provenit din Europa Centrală. Există, de asemenea, oameni extraordinari precum Stefan Banach. Conform diferitelor calcule, este matematicianul cel mai des citat în toate lucrările de matematică din lume. De asemenea, Kazimierz Wierzyński, marele poet polonez și susținător al cooperării între națiunile din Europa Centrală. Uitatul inginer Marian Wieleżyński sau slovacul Karol Sidor, liderul comunității pro-poloneze din Slovacia", a menționat președintele Comisiei pentru cultură și mass-media din Sejm, Piotr Babinetz.

- Într-o anumită parte a spațiului post-sovietic se pune problema atitudinii față de trecut, față de patrimoniu. Este nevoie de o reflecție asupra cunoașterii istoriei, precum și de popularizare, de povestire a fenomenelor care au avut loc. Vedem că există progrese în cercetare, dar se traduc acestea în cunoaștere?", a întrebat ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk, în discursul său.

Jan Malicki, director al UW's Study of Eastern Europe, a împărtășit experiența sa de muncă academică. - O serie de paneluri au abordat educația, contactele externe. Dacă vrem să ne gândim la construirea unui fel de unitate de perspectivă sau să aducem oamenii împreună în partea noastră de Europă, atunci bursele și schimburile academice sunt cea mai bună cale. Polonia, care nu este nici pe departe cea mai bogată țară din UE, cheltuiește de câteva decenii sume colosale de bani pentru a găzdui bursieri din toată fosta Uniune Sovietică. În cea mai mare parte, este vorba de persoane care fie au fost exmatriculate din universitate, fie sunt persecutate politic. Polonia face acest lucru pentru că este în interesul oamenilor din acele țări, dar și în interesul Poloniei. Secolul XX arată că, dacă nu influențezi educația, conștientizarea elitelor tinere, rezultatele sunt negative", a spus el.

Igor Cependa a amintit că, împreună cu Universitatea din Varșovia, a fost creat Collegium Carpaticum, care cuprinde universități din Grupul de la Vișegrad, România și Ucraina. 'Vrem ca Europa de Vest, Centrală și de Est să vadă un model care combină valorile, intelectul și produce ceea ce Europa are nevoie astăzi', a subliniat rectorul Universității Naționale din Carpații Ucraineni.

Markijan Malsky, de la Universitatea din Lviv, a subliniat că proiectul "Europa Carpaților" este un eveniment major în domeniul geopolitic și al patrimoniului nostru comun. - În fiecare an repetăm că conceptul de Europa Carpatică nu este doar un concept cultural și economic. Ar trebui să vorbim tot mai mult despre instituționalizarea acestui proiect al nostru", a declarat fostul ambasador al Ucrainei în Polonia.

Perspectiva slovacă a fost prezentată de Pavol Macala de la Asociația Științifică pentru Personalism. - Modul în care trăim în Europa Centrală este decadent. Modelul contemporan de civilizație nu este corect. Să căutăm adevărul. Aceasta este provocarea Europei Centrale", a spus el.

Votul final în cadrul discuției i-a aparținut lui Janusz Kapusta, desenator, pictor, scenograf și inventator al solidului K-DRON cu unsprezece fețe. Acest panel a fost moderat de Matyas Zrno (Institutul Občanský, Republica Cehă).

Cea de-a 30-a conferință "Europa Carpaților" a fost rezumată de câștigătorul premiului special al Forumului Economic din acest an de la Karpacz, președintele Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, Marek Kuchcinski. - Este de remarcat interesul deosebit, sprijinul și co-crearea de către prieteni din diferite țări din Europa Centrală, politicieni, publiciști, jurnaliști, oameni de cultură, economiști. Crearea unei atmosfere foarte bune pentru discuții și cooperare. În această perspectivă de douăzeci și ceva de ani, nu-mi amintesc niciun discurs care să fi fost defetist. Am evidențiat problemele, provocările, dar am privit înainte, am văzut obiectivul. Cooperare, colaborare, aruncarea de sloganuri care apoi se realizează. Acest lucru s-a întâmplat și la ediția din acest an", a subliniat fostul președinte al Sejm.

Retransmiterea conferinței: YouTube

text: Centrul de informare Sejm

foto: Marta Olejnik, Aleksander Zieliński, Łukasz Błasikiewicz