Sâmbătă, 27 februarie, la Przemyśl va avea loc conferința internațională "Europa Carpaților". Regiunea Carpaților, numită coloana vertebrală a Europei, acoperă 6% din suprafața țării noastre. Este extrem de importantă din punct de vedere geopolitic și este crucială pentru direcția sud-estică a politicii europene, este bogată din punct de vedere cultural și diversă din punct de vedere social. Este unul dintre cele mai importante active de mediu din Europa, cu o mare bogăție naturală. 

Scopul conferinței este:
1. securitatea țărilor din Europa Centrală și de Est, în special în contextul migrației necontrolate către continentul european.
2. cooperarea între țările carpatice în domeniul infrastructurii (rutieră, feroviară, IT, aviație).
3. cooperarea în regiunea Carpaților în domeniul comunicării publice (media publice).

Printre participanții la dezbatere se vor număra miniștri, deputați și senatori din Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina, Serbia, Lituania și România.

 

 

 

EUROPA CARPATES

Informații privind ciclul de conferințe 2010-2016

 

Krynica 2012

Seria de conferințe "Europa Carpatică" a fost inițiată în 2010. Acesta a inclus sesiuni în Krynica (2011, 2012, 2013, 2014, 2015), Przemyśl și Krasiczyn (2012, 2013, 2015), precum și în Ucraina. Conferințele sunt internaționale, la care participă reprezentanți ai parlamentelor naționale și ai administrației guvernamentale din, printre altele, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, România, Serbia, precum și numeroși reprezentanți ai administrațiilor locale, ai mediului academic și ai ONG-urilor. Cu o reprezentare atât de semnificativă din punct de vedere politic și de diversă, seria de întâlniri Carpathian Europe oferă un forum important pentru cooperarea între practicienii și experții care se ocupă de problemele de dezvoltare și cooperare montană din întreaga macroregiune a Europei Centrale și de Est. Cele mai importante concluzii adoptate de participanții la conferințele Europa Karpat anterioare sunt:

 

Krasiczyn 2013

1. necesitatea de a construi o platformă permanentă de cooperare între toate țările din macroregiunea carpatică, bazată pe valori, tradiții și interese comune rezultate din poziția geopolitică. O valoare importantă este posibilitatea de a folosi cooperarea carpatică ca instrument de consolidare a legăturilor dintre țările UE și Ucraina.

2) Promovarea și punerea în aplicare a conceptului de strategie macroregională a UE pentru Carpați, după exemplul Strategiei Mării Baltice și al Strategiei Dunării. Această strategie, prin corelarea eforturilor de dezvoltare ale Uniunii, ale statelor și ale regiunilor, ar deveni un impuls puternic pentru o dezvoltare durabilă și dinamică în această parte a Europei. Stabilirea strategiei ar reprezenta un progres pentru coeziunea teritorială și pentru o cooperare mai strânsă nu numai între țările și regiunile din Carpați, ci și între Uniunea Europeană și partenerii săi estici.

Krynica 2013

3) Utilizarea realizărilor Convenției Carpatice, un document-cadru privind cooperarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a Carpaților, semnat în 2003 la Kiev de către Republica Cehă, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria. Să sprijine orientările conținute în acest document pentru protecția patrimoniului și a mediului cultural și natural al Carpaților și, în special, să extindă impactul acestei inițiative la alte țări din regiune și la organizațiile internaționale.

Krasiczyn 2012

4. consolidarea cooperării parlamentare a țărilor carpatice. Cooperarea în regiunea Carpaților nu se referă doar la contacte guvernamentale și la cooperarea dintre administrațiile locale autonome, ci și la contacte între parlamentele naționale. Cooperarea regulată la nivelul parlamentelor poate oferi o platformă importantă pentru schimbul de experiențe, proiecte comune interstatale și coordonarea politicii în regiunea carpatică.

 

Krasiczyn 2012

Următorul eveniment în cadrul cooperării Europa Carpatică va fi o conferință internațională care va avea loc la Przemyśl pe 27 februarie 2016. Temele abordate se vor concentra pe următoarele aspecte: securitatea în Europa Centrală și de Est din perspectivă bilaterală și multilaterală, comunicarea și infrastructura Nord-Sud; mecanismele de sprijinire a dezvoltării regionale și proiectul Strategiei Carpatice; precum și proiecte și inițiative de cooperare culturală, economică, informațională, turistică și de mediu.

Memorandumul Carpați

 

Conferința Carpathian Europe, Krynica 2011.

Carpații reprezintă o parte importantă a bogăției regionale a Europei. Este o zonă cu mari resurse sociale, culturale și naturale și, în același timp, una dintre cele mai sărace și mai puțin recunoscute regiuni, care necesită un sprijin coordonat în cadrul politicii Uniunii Europene.

Carpații au mai multe atuuri importante. În primul rând, ele conectează, dincolo de frontierele actuale ale Uniunii, teritorii
de importanță strategică - chiar din centrul Europei Centrale: Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Ungaria, prin Ucraina până în Balcani, inclusiv România și Serbia. În al doilea rând, este o resursă de mediu unică, fiind "coloana vertebrală verde" a Europei Centrale și de Est. În al treilea rând, este o regiune importantă din punct de vedere cultural și social, locuită de aproape 20 de milioane de oameni.  

Carpații sunt, de asemenea, o zonă cu probleme. Printre slăbiciunile sale de bază se numără deficiențele de infrastructură, atât în ceea ce privește transportul, cât și în ceea ce privește siguranța mediului, lipsa unei atenții corespunzătoare pentru dezvoltarea durabilă și problemele sociale, inclusiv zonele cu un nivel ridicat de șomaj. Dacă nu luăm măsuri coordonate de dezvoltare, problemele economice și sociale ale regiunii carpatice se vor accentua.

De aceea, considerăm că eforturile statelor, ale Uniunii Europene și ale autorităților regionale individuale ar trebui să fie combinate pentru a dezvolta o strategie comună pentru Carpați, care să folosească punctele forte ale acestei zone pentru a depăși punctele slabe.

O astfel de strategie, în conformitate cu Strategia pentru Marea Baltică și Strategia Dunării, ar trebui, în primul rând, să se bazeze pe sinergiile dintre inițiativele și acțiunile existente în regiune, adăugând astfel valoare fără a crea noi structuri, reglementări sau instituții.

Dorim să solicităm finanțări pentru acțiuni în regiunea Carpaților în mod coordonat, astfel încât resursele, în special cele de la bugetul comunitar, să nu fie dispersate, ci direcționate strategic către proiecte comune din Carpați. Ar putea fi creat un mecanism care să finanțeze acțiuni comune pentru dezvoltarea durabilă a Carpaților, pe baza modelelor oferite atât de strategiile actuale de dezvoltare macroregională ale UE, cât și de inițiative precum Programul european pentru spațiul alpin.

Numărul de bune practici și inițiative existente în regiunea Carpaților ne convinge că, cu o strategie bine pusă la punct, putem, într-o perioadă relativ scurtă de timp, să obținem rezultatele concrete dorite ale unei noi inițiative, fie că este vorba de cooperarea academică ("Universitatea Carpatică"), de cooperarea în domeniul mediului, de cooperarea în domeniul infrastructurii sau de proiectul interregional "Carpathian Horizon". O astfel de cooperare va servi în special la consolidarea legăturilor dintre statele membre ale UE și Ucraina, contribuind la integrarea accelerată a acestei țări în structurile europene.

Un prim pas care ar putea demonstra în mod simbolic, dar și practic, angajamentul politicii europene față de regiunea Carpaților ar fi ca Uniunea Europeană să devină parte la Convenția Carpaților, la care statele individuale sunt în prezent semnatare. Uniunea, căreia i s-a acordat această capacitate prin Tratatul de la Lisabona, ar trebui să o folosească tocmai în acest tip de inițiativă.

Obiectivul nostru comun este apariția unei noi strategii europene de dezvoltare macroregională, deja
Acest lucru este posibil cu sprijinul principalilor actori din politica europeană, atât la nivelul viitoarelor președinții, cât și la nivelul Comisiei și al Parlamentului European. Facem apel la un astfel de angajament.

Carpații sunt demni de o strategie europeană.

Proiectul Memorandumului Carpaților a fost elaborat și adoptat de participanții la conferința "Europa Carpaților", organizată la Krynica-Zdrój în perioada 7-8 septembrie 2011, ca parte a dimensiunii parlamentare a Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene.

Principalele concluzii prezentate în cadrul conferinței

 

Conferința Carpathian Europe, Krynica 2012.

1. Carpații sunt o regiune importantă pentru întreaga Europă. Sprijinul pentru activitățile de dezvoltare din Carpați poate stimula creșterea economică a UE.

În ajunul deciziilor privind perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, este important să subliniem importanța politicii de coeziune pentru punerea în aplicare a unuia dintre cele mai importante obiective comunitare, care este dezvoltarea socio-economică armonioasă pe întreg teritoriul Uniunii. Sprijinul bugetar pentru activitățile de dezvoltare în regiunea Carpaților nu numai că va contribui la dezvoltarea economică a UE, va ajuta la lupta împotriva șomajului și a excluziunii sociale, dar ar trebui să fie, de asemenea, un element important în căutarea unui nou potențial pentru a recăpăta ritmul de creștere.

Nu ne putem permite să nu permitem Europei să utilizeze pe deplin resursele din regiunea Carpaților. În prezent, acest lucru este îngreunat de barierele infrastructurale, de lipsa unor programe adecvate și specifice care să sprijine cooperarea regională și de obstacolele de frontieră.

Prin urmare, obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a încerca să depășim aceste obstacole și de a lansa programe specifice de cooperare la nivel local și regional în cadrul cadrului financiar 2014-2020 adoptat.

Încurajăm guvernele și autoritățile locale din țările carpatice să ia astfel de inițiative. Acestea ar putea fi un fel de "proiecte pilot" pentru viitoarea strategie macroregională a Uniunii Europene pentru Carpați.

2. Cooperarea dintre parlamentele naționale sub forma "Rețelei de cooperare parlamentară carpatică" ar trebui să devină o verigă importantă în cadrul cooperării carpatice.

Cooperarea în regiunea Carpaților nu se poate limita la contacte guvernamentale

și cooperarea între autoritățile locale și regionale. Contactele dintre parlamentele naționale ar trebui să devină un element important al acestui proces. Acestea pot oferi o platformă importantă pentru schimbul de experiență, pentru proiecte comune interstatale și pentru coordonarea politicii în regiunea carpatică.

Aceste nevoi au dat naștere inițiativei de a înființa "Grupuri parlamentare carpatice" speciale (Cercuri carpatice sau Cluburi carpatice, în funcție de nomenclatura obișnuită în fiecare țară) în parlamentele tuturor țărilor carpatice. Acestea ar consta în

Aceste echipe, lucrând împreună, ar forma o "Rețea de cooperare parlamentară carpatică" naturală și ar putea deveni astfel o bază pentru o cooperare substanțială pe probleme specifice în domeniul infrastructurii, al mediului și al economiei. Aceste echipe, acționând împreună, ar forma o "Rețea de cooperare parlamentară carpatică" naturală și ar putea deveni astfel baza unei cooperări substanțiale pe probleme specifice de infrastructură, mediu, economie sau cultură.

3. Antreprenoriatul local legat de binele comun ar trebui să aibă prioritate în fața investitorilor transnaționali.

Regiunea Carpaților este o regiune economică specifică, în care investițiile și dezvoltarea trebuie să coexiste în mod durabil cu resursele bogate de mediu care reprezintă bogăția națională a țărilor carpatice. Prin urmare, atunci când se sprijină dezvoltarea turismului și a serviciilor conexe, ar trebui să se acorde atenție asigurării proprietății naționale asupra activelor naturale, în special a parcurilor naționale, și sprijinirii comunităților locale, astfel încât acestea să poată rezista concurenței investitorilor transnaționali.

4. Mediul natural al Carpaților face parte din patrimoniul Europei. Pentru a o proteja mai bine, Uniunea Europeană ar trebui să devină parte la Convenția Carpaților.

Natura din Carpați este o resursă de mediu unică la nivel european. De aceea, este nevoie de o protecție constantă și de dezvoltarea unor modele pentru această zonă care să nu perturbe armonia naturală dintre om și ecosistem. Carpații nu pot fi un muzeu în aer liber al Europei, trebuie să se dezvolte și să se îmbogățească, dar nici valorile lor naturale nu trebuie distruse. De aceea, este important ca Uniunea Europeană, în calitate de organizație internațională și în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, să adere la Convenția Carpatică, care garantează dezvoltarea durabilă a acestei zone.

"Europa carpatică" - Declarația Krasiczyn, 23 februarie 2013.

 

Conferința Carpathian Europe, Krasiczyn 2013.

Noi, participanții la conferința "Europa Carpaților" de la Krasiczyn, împărtășim convingerea că Carpații sunt o parte importantă a bogăției regionale a Europei. Cu caracteristicile lor unice, Carpații sunt astăzi una dintre cele mai importante două regiuni muntoase din Europa. În urma recentei extinderi a Uniunii Europene, acestea formează, de asemenea, frontiera de est a acesteia. Acest lucru sporește în mod semnificativ importanța acestei zone în asigurarea dezvoltării durabile și a coeziunii comunitare.

În prezent, locuitorii macroregiunii Carpați se confruntă cu numeroase dificultăți. Lipsa infrastructurii de transport, diferențele vizibile în situația socială, inclusiv șomajul structural ridicat, înseamnă că, fără măsuri precise de dezvoltare, situația locuitorilor din regiunea Carpaților va continua să se deterioreze. Acțiunea de modernizare și dezvoltare a macroregiunii carpatice este necesară nu numai din punctul de vedere al statelor membre selectate, ci și al Uniunii Europene în ansamblu, în special în contextul viitoarei sale extinderi către est, și acesta este motivul pentru care dorim să sprijinim aspirațiile europene ale Ucrainei.

Considerăm că este necesară coordonarea acțiunilor în beneficiul Carpaților în mai multe domenii. Aceasta ar trebui să implice consolidarea cooperării interstatale, regionale și transfrontaliere în termeni economici, sociali și culturali, astfel încât macroregiunea să prezinte Uniunii Europene o viziune coerentă de dezvoltare. Numai efortul comun al societăților, parlamentelor, guvernelor și autorităților locale din țările carpatice va face posibilă promovarea eficientă a intereselor Carpaților în forumul european.

Parlamentele naționale pot juca un rol important în acest sens prin crearea Rețelei Carpatice de Cooperare Parlamentară. Această rețea ar trebui să permită contacte regulate între parlamentarii din țările carpatice în toate domeniile de interes pentru aceștia. Un pas important pentru crearea unei astfel de rețele ar fi înființarea unor grupuri parlamentare carpatice în parlamentele naționale individuale și în Parlamentul European, iar în viitor ar trebui să se ia în considerare înființarea unei adunări parlamentare carpatice.

Subliniem importanța Asociației Euroregiunea Carpatică ca instituție coordonatoare.
Susținem ideea de a stabili un program operațional transnațional de cooperare teritorială europeană pentru zona Euroregiunii Carpatice în perioada 2014-2020, denumit "Orizont 2020 Carpați". Susținem propunerea de creare a unui program operațional transnațional de cooperare teritorială europeană pentru zona Euroregiunii Carpați în perspectiva 2014 - 2020, sub denumirea "Orizont 2020 Carpați". O astfel de soluție ar contribui la îmbunătățirea coordonării și la creșterea eficienței instrumentelor financiare existente ale Uniunii Europene care sprijină cooperarea teritorială multilaterală. Acest program ar trebui să acopere toate domeniile care vor solicita să se alăture acestuia.

În același timp, solicităm Uniunii Europene să sprijine mai activ obiectivele stabilite.
în Convenția Carpatică semnată la Kiev la 23 mai 2003 și solicităm accelerarea eforturilor pentru a obține aderarea oficială a UE la Convenție în calitate de parte la aceasta. În special, este necesară o cooperare mai strânsă în ceea ce privește gestionarea apei și a pădurilor. De asemenea, considerăm că este important să punem în aplicare sarcinile prevăzute în Protocolul privind turismul durabil la Convenția Carpatică.

Suntem încântați să observăm numeroase exemple de cooperare transfrontalieră între parteneri
din țările carpatice. Considerăm că inițiativa de a începe lucrul la publicarea Enciclopediei Carpaților este extrem de valoroasă. În acest scop, înființăm un grup de lucru format din reprezentanți ai mai multor universități interesate de problemele Carpaților.

Urmărim îndeaproape progresul activităților legate de renovarea fostului Observator astronomic de pe vârful Pop Ivan din Czarnohora și de construirea unui centru de cooperare academică în Mikuličyn, în care Universitatea din Varșovia și Universitatea Națională Carpatică din Ivano-Frankivsk sunt angajate într-un proiect comun.

Atragem atenția asupra tradițiilor comune de păstorit, care au făcut parte din activitățile de bază ale locuitorilor din zona montană a Carpaților timp de secole. O inițiativă demnă de promovat în acest sens este Redyk-Transhumanța Carpatică 2013, organizată în acest an sub forma unei drumeții tradiționale cu oi din România, prin Ucraina, Polonia, Slovacia și Cehia.

Dezvoltarea cooperării între țările carpatice - membre ale Uniunii Europene - a fost facilitată în mare măsură de
În ceea ce privește Ucraina, infrastructura de frontieră va continua să fie dezvoltată. Prin urmare, susținem cu tărie o creștere a numărului de puncte de trecere a frontierei la frontiera de vest a Ucrainei.

Mai mult, în urma solicitărilor și opiniilor consensuale ale cercurilor și instituțiilor legate de sectorul media public și privat care activează în spațiul carpatic, susținem inițiativa de a crea o platformă internațională de cooperare a mass-mediei carpatice în vederea promovării, dezvoltării și implementării în comun a unor sisteme eficiente de schimb de informații.

Subliniem, de asemenea, că obiectivul principal al tuturor activităților ar trebui să fie dezvoltarea unei strategii europene de dezvoltare macroregională pentru întreaga regiune a Carpaților, cu implicarea tuturor țărilor și regiunilor interesate și a instituțiilor europene. Stabilirea strategiei ar fi de o importanță crucială pentru coeziunea teritorială și pentru consolidarea cooperării nu numai între țările și regiunile carpatice, ci și între Uniunea Europeană și partenerii săi estici. Strategia macroregională pentru Carpați ("Carpathia 2020" - PECO - Cooperare, Economie, Mediu, Cultură) ar trebui să fie orientată în primul rând către cooperare, inclusiv către dezvoltarea economică, protecția mediului și cultură. Un element al acestei strategii ar trebui să fie includerea drumului "Via Carpathia" în rețelele transeuropene de transport TEN-T. Această rută, care traversează zonele estice ale UE, ar trebui să devină un fel de nucleu în jurul căruia se va construi dezvoltarea durabilă a întregii macroregiuni carpatice. 

"Europa Carpaților" - Memorandumul de la Krynica 2013

 

Conferința Carpathian Europe, Krynica 2013.

Participanții la Conferința "Europa Carpaților", reuniți la Krynica, au decis următoarele:

1. Propuneți parlamentelor naționale să înființeze grupuri parlamentare carpatice. Un alt pas ar putea fi luarea de măsuri în vederea creării unei Adunări Interparlamentare a Europei Centrale și de Est. Adunarea ar trebui să devină o platformă de cooperare permanentă între parlamentarii din țările din regiune. Obiectivul său ar trebui să fie acela de a acționa pentru dezvoltarea subiectivă a Europei Centrale și de Est. Datorită naturii sale parlamentare, lucrările Adunării vor reuni politicieni din diferite părți ale eșichierului politic, garantând astfel o cooperare permanentă, indiferent de schimbările guvernamentale.
2. Să ia măsuri pentru a crea intergrupuri în Parlamentul European care să lucreze la cooperarea carpatică.
3. Să lucreze în cadrul forumului Uniunii Europene și al guvernelor țărilor carpatice pentru a promova și a pune în aplicare conceptul unei strategii macroregionale a UE pentru regiunea carpatică. Această strategie, prin corelarea eforturilor de dezvoltare ale UE, ale țărilor și regiunilor, ar trebui să devină un impuls puternic pentru o dezvoltare durabilă și dinamică în această parte a Europei. Considerăm că dezvoltarea ramurilor tradiționale ale economiei, a agriculturii, a turismului, a acțiunilor de promovare a culturii naționale și extinderea infrastructurii care leagă țările noastre sunt deosebit de importante. Aceste priorități ar trebui să fie încorporate în mod corespunzător în programele operaționale pentru plata fondurilor UE în cadrul perspectivei financiare 2014-2020.
4. să sprijine ideea de a proteja patrimoniul și mediul cultural și natural al Carpaților prin intermediul Convenției Carpatice și, în special, să extindă impactul acestei inițiative la alte țări din regiune și la organizațiile internaționale.
5. Să depună eforturi în vederea inițierii unor întâlniri periodice ale intelectualilor din Europa Centrală și de Est, cu scopul de a reflecta asupra identității europene și de a contribui la extinderea și diseminarea cunoștințelor despre regiunea noastră. Legat de această inițiativă este ideea înființării unei Universități Carpatice, al cărei scop este atât dezvoltarea cercetării științifice, care servește scopului dezvoltării globale, cât și popularizarea acesteia în cercurile academice și educaționale.

"Europa Carpatică" - DECLARAȚIE Krynica 2014

 

Conferința Carpathian Europe, Krynica 2014.

Războiul din Ucraina reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității în Europa de la sfârșitul Războiului Rece încoace.

Această amenințare provine din faptul că, încă o dată, după războiul ruso-georgian din 2008, agresiunea rusă schimbă granițele prin forță și încearcă să le stabilească ca stat permanent.

Anexarea și ocuparea Crimeei și invadarea teritoriului Ucrainei de est de către trupele rusești reprezintă încălcări ale principiilor de bază ale dreptului internațional, subminând principiul integrității teritoriale și al suveranității statelor, care reprezintă fundamentele unei ordini pașnice în relațiile dintre state.

În această situație, reacția statelor individuale, a întregii regiuni a Europei Centrale și de Est, a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene este cea care va determina nu numai pacea din Ucraina în prezent, ci și dacă Europa va fi în siguranță și va rămâne un continent al statului de drept și al valorilor universale.

Pasivitatea în fața acestor fapte nu este o alegere. Politica de liniștire ar putea duce și astăzi la catastrofa prin care Europa a trecut deja acum 75 de ani.

De aceea, participanții la Conferința Europa Carpatică, reuniți la Krynica la 3 septembrie 2014, condamnă ferm politica de agresiune rusă care destabilizează Europa de Est și solicită statelor din comunitatea transatlantică să răspundă coerent și adecvat acestei amenințări, inclusiv prin extinderea capacităților de apărare ale statelor aliate din Europa Centrală și de Est.

Ucraina ar trebui să fie sprijinită pe deplin astăzi în toate modurile pe care le poate solicita, iar răspunsul transatlantic comun față de Rusia ar trebui să fie suficient de puternic pentru a opri continuarea agresiunii acesteia și pentru a restabili integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv în Crimeea.

În special, facem apel la țările din regiunea noastră să găsească o modalitate de a răspunde împreună și în solidaritate la războiul din Ucraina.

Ne exprimăm solidaritatea cu toate victimele ocupației Crimeei și ale războiului din Ucraina, în special cu familiile soldaților căzuți la datorie.