Miercuri, 8 septembrie, în cea de-a doua zi a Conferinței Europa Carpaților, a avut loc o discuție despre Green Deal-ul european ca o oportunitate pentru mediu și agricultura ecologică. Au fost discutate, de asemenea, cooperarea regională, dezvoltarea tehnologică și viziunile pentru Europa. Organizatorul evenimentului este Cancelaria Sejm-ului, în timp ce partenerul conferinței este Institutul Wacław Felczak pentru cooperare polono-ungară.

30 de ani de eliberare a țărilor din Europa Centrală și de construire a cooperării regionale

Printre participanții la primul panel de miercuri s-au numărat reprezentanți din Polonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Moldova. Participanții au dezbătut cooperarea în regiune în ultimele trei decenii, obiectivele și provocările comune.

Discuția a fost deschisă de Ryszard Terlecki, vicepreședinte al Sejm-ului. - Avem idei foarte bune, cum ar fi V4, Tri-City. Cooperarea noastră în regiune se dezvoltă. Cu toate acestea, ne confruntăm cu mai multe probleme. Pe de o parte, este vorba de acceptarea țărilor care aspiră să adere la UE, iar UE nu dorește să accepte noi țări. Aceasta este o problemă foarte mare pentru țările aspirante, deoarece unele dintre ele au îndeplinit deja așteptările UE. Nerăbdarea este în creștere în aceste țări - a apreciat Ryszard Terlecki, care a adăugat că ideea construirii unui stat unic și a unei Europe cu două sau chiar trei viteze este în creștere în UE. - Trebuie să cooperăm. Avem un interes comun, indiferent de orientarea politică. În partea de est a Europei, ne confruntăm, de asemenea, cu problema decadenței, cu încercările de a distruge valorile pe care a fost construită civilizația", a declarat vicepreședintele Sejm.

La rândul său, vicepreședintele parlamentului moldovean, Mihail Popșoi, a apreciat că țara sa se află pe calea democrației și a integrării europene. - Avem parteneri puternici în UE, în care avem încredere. Aceștia văd importanța integrării europene a Moldovei. Vrem să creăm condițiile pentru a deveni parte din familia europeană. Dacă îi întrebați pe moldoveni, nu există alternativă, strategia este clară, integrarea europeană este văzută ca o garanție a dezvoltării, a consolidării democratice, face parte din ADN-ul nostru politic. Când președintele Andrzej Duda a vizitat Moldova acum câteva zile și a participat la sărbătorirea Zilei Independenței Moldovei, a fost ceva extrem de important pentru noi, am văzut sprijin în regiune, în UE. Vrem să construim o cooperare din ce în ce mai puternică cu Polonia - a subliniat politicianul moldovean.

- Pentru mine, acesta este un eveniment simbolic. Europa Carpatică arată cum arată un nou sentiment de cooperare între cei patru de la Vișegrad. Cooperarea locală a arătat ce înseamnă adevărata subsidiaritate. La Bruxelles, elitele trăiesc izolate de realitate și se creează un deficit democratic. În cazul Europei carpatice, este adevărat contrariul. Este o inițiativă de jos în sus care produce rezultate. Datorită acestor conferințe, am aruncat o lumină mai puternică asupra regiunilor estice înapoiate", a declarat un alt participant la acest panel, Richárd Hörcsik, președintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Adunării Naționale Maghiare.

Pe de altă parte, Martin Fronc, fost ministru al educației și științei din Slovacia, a declarat că are o părere pozitivă despre proiectul UE. - Aceasta a adus beneficii țărilor noastre. Faptul că beneficiem de ea nu înseamnă că nu vom vorbi deschis despre problemele care apar în funcționarea UE. Problemele din Europa se rezolvă prin discuții, avem o tradiție comună, o istorie comună. Merită să ne gândim la extinderea formală a grupului V4. Apreciem inițiativele Poloniei - a adăugat el.

Bogusław Sonik, membru al delegației Sejm și Senatului la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a subliniat că este în favoarea cooperării regionale. - Nimic nu stă în calea introducerii unui asemenea grad de viteză pe care ni l-am propus. Cel mai important lucru este să definim interesele comune, să vorbim cu o voce comună și să realizăm proiecte specifice", a spus el.

Emanuelis Zingeris, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Seimas-ului lituanian, a luat de asemenea cuvântul în această parte a conferinței. - Trebuie să folosim moștenirea Comunității Polono-Lituaniene pentru a construi Uniunea Europeană și a apăra valorile democratice - a subliniat el.

Jan Draus, președintele IPN Collegium, a rezumat discuția din cadrul acestui panel.

Discuția din prima parte a sesiunii de astăzi a fost moderată de Maciej Szymanowski, director al Institutului Wacław Felczak pentru cooperare polono-ungară.

Politica europeană de vecinătate

Cel de-al doilea panel a discutat, printre altele, despre dimensiunile estică și sudică ale politicii europene de vecinătate, despre similitudini și aspecte controversate, precum și despre ajutorul umanitar și pentru dezvoltare și despre implicarea statelor în rezolvarea crizei imigrației, inclusiv despre protecția frontierelor externe ale UE.

Discuția din cadrul acestui panel a fost deschisă de un discurs al vicepreședintelui Sejm-ului, Małgorzata Gosiewska. - Avem o schimbare. Iar acesta este un semnal bun pentru politica UE în domeniul migrației. Aceasta înseamnă acceptarea poziției poloneze. Vorbim despre refugiați și migranți economici din Ucraina, care ne îmbogățesc țara și sunt necesari. Problema care se accentuează este un val de migranți, sau de persoane greu de definit, care se află la granița cu Belarus - a declarat vicepreședintele Gosiewska. - Ceea ce se întâmplă în Ucraina, Donbass și Belarus arată dezorganizarea instituțiilor, a organizațiilor internaționale, cum ar fi Comitetul Internațional al Crucii Roșii, OSCE și moliciunea politicienilor occidentali. Știm ce se întâmplă în Federația Rusă și în Belarus. În această parte a Europei, trebuie să vorbim despre aceasta cu mai multă forță, să cooperăm și mai mult și să prezentăm o voce comună pe arena internațională", a declarat vicepreședintele Gosiewska.

Perspectiva georgiană asupra politicii europene de vecinătate a fost discutată de Maka Bochorishvili, președinta Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul georgian. - Parteneriatul estic este în acest moment o regiune foarte diversă, dar este și o oportunitate pentru noi deschideri. În același timp, observăm prezența tot mai mare a Rusiei în regiune, vedem cum comportamentul Rusiei afectează securitatea. Observăm, de asemenea, un fenomen de oboseală cu privire la subiectul extinderii UE. Sunt convins că viitorul Europei Centrale nu poate fi considerat separat de viitorul Europei în ansamblu. Subiectele din această regiune ar trebui incluse în strategia UE - a subliniat ea.

Björn Söder, membru al Delegației Riksdag la IG OSCE și NATO, a luat, de asemenea, cuvântul în cadrul discuției. - Din punct de vedere suedez, am simțit foarte mult afluxul de migrație în Europa. Criza migrației a schimbat Suedia și societatea noastră. În prezent, suntem una dintre țările cu cele mai ridicate niveluri de criminalitate armată. Am intrat în contact cu o cultură complet diferită. Sunt recunoscător că Polonia și alte țări manifestă o poziție foarte clară în apărarea frontierelor Uniunii', a declarat deputatul suedez.

- România este un aliat activ și consecvent al ideii de integrare europeană. În acest sens, ne referim la prevederile noastre constituționale de bază, care vorbesc despre menținerea unor relații de bună vecinătate cu vecinii noștri. Toate instituțiile susțin ideea menținerii unor relații bune cu vecinii noștri. În est și în sud, vedem încă probleme grave legate de migrație și de climă. Trebuie să acționăm împreună", a subliniat George-Cristian Tuță, membru al Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României.

Discuția s-a încheiat cu un discurs al lui Paweł Latuszko de la Consiliul de coordonare pentru transferul de putere din Belarus. - Dacă vorbim despre politica de vecinătate estică, aceasta a avut ca scop dezvoltarea cooperării cu țările vecine ale UE. Astăzi, regimul Lukașenko și-a suspendat de fapt participarea la programul Parteneriatului estic, sistemul iluzoriu de împărțire a puterii a fost încălcat și nu există nicio bază pentru dezvoltarea politicii de vecinătate. UE nu are nicio strategie pentru rezolvarea crizei din Belarus. Aceasta nu mai este doar o criză internă, ci una europeană, regională. Acest conflict este văzut ca un război hibrid împotriva UE. Acesta este un test pentru perseverența întregii Europe - a spus el.

Discuția a fost moderată de Arkadiusz Mularczyk, președintele Delegației Sejm și Senatului la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Impactul Green Deal asupra politicii de transport în Europa Centrală

În cadrul acestui punct, participanții au dezbătut, printre altele, despre Green Deal-ul european, în contextul creării unui sistem de transport durabil în regiunea Carpaților.

- Fără o infrastructură eficientă nu poate exista o dezvoltare modernă și stabilă a țărilor. În Polonia suntem conștienți de acest lucru, motiv pentru care guvernul ia măsuri pentru a crește eficiența comunicațiilor, în special a drumurilor, în țara noastră. Am pregătit un proiect de nou program pentru construcția de drumuri naționale și autostrăzi, pentru care vom aloca 65 de miliarde de euro. Ne-am asigurat sursele de finanțare. Aceste fonduri vor fi folosite, printre altele, pentru a conecta drumurile din Europa. Via Carpatia și drumul expres S3 sunt exemple de proiecte în curs de implementare - a declarat ministrul Infrastructurii, Andrzej Adamczyk, în discursul său de deschidere a panelului.

Punctul de vedere al Sloveniei a fost prezentat de șeful Ministerului Infrastructurii, Jernej Vrtovec. - Transportul este un sector necesar dacă dorim să realizăm decarbonizarea. Această industrie a fost lovită de o pandemie și trebuie să o reconstruim. Dorim, de asemenea, să creăm o rețea de trenuri care să conecteze capitalele europene. Trebuie să ne pregătim pentru viitoarele crize posibile, piețele noastre trebuie să fie rezistente", a spus el.

Andrej Doležal, ministrul slovac al Transporturilor și Construcțiilor, a participat, de asemenea, la discuția privind transportul european. - Via Carpatia este un proiect extrem de important pentru partea de est a Slovaciei, datorită potențialului său de creștere economică. În plus, sunt convins că vom construi nu doar o cale ferată de mare viteză între țările V4, ci vom putea conecta și alte țări, cum ar fi Lituania și Slovenia, ceea ce ne va permite să creăm un coridor mai larg de cale ferată de mare viteză - a spus el.

Ministrul adjunct al transporturilor din Republica Cehă, Jan Sechter, a subliniat unanimitatea Grupului de la Vișegrad în ceea ce privește transportul ecologic. - Transportul este decisiv în economie, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea, piața muncii. În același timp, calea ferată de mare viteză are un impact asupra competitivității întregii economii, a transportului de marfă. Acesta este proiectul Visegrad nr. 1 - a apreciat politicianul ceh.

Mustafa Nayyem, membru al Verkhovna Rada din Ucraina, a oferit informații privind pregătirile Ucrainei pentru Green Deal. - Încercăm să promovăm mijloace de transport nepoluante și eficiente, elaborăm un proiect de lege privind decarbonizarea și reducerea emisiilor de substanțe nocive în mijloacele de transport. În același timp, interzicem treptat utilizarea anumitor tipuri de motoare cu ardere internă în transportul public. De asemenea, lucrăm cu partea poloneză, infrastructura noastră este pregătită să asigure un trafic adecvat între Polonia și Ucraina - a spus el.

Ministrul adjunct lituanian al transporturilor și comunicațiilor, Julius Skačkauskas, a salutat acordul comun în cadrul discuțiilor pentru a trata drumurile și căile ferate ca fiind complementare. - Nu putem vorbi nici despre una, nici despre cealaltă. Via Baltica este cel mai mare proiect de infrastructură, în cadrul căruia construim conexiuni feroviare de mare viteză între Tallinn, Riga, Vilnius și Varșovia. Suntem bucuroși că și în Visegrad, între Polonia, Slovacia, Republica Cehă și Ungaria, este în curs de desfășurare un astfel de proiect", a precizat el.

Discuția a fost moderată de Włodzimierz Zientarski, jurnalist auto și președinte al Asociației Kierowca.pl.

O viitoare Europă deschisă sau închisă?

În cadrul acestui panel, invitații celei de-a 30-a ediții a "Europei Carpatice" din Polonia, România, Muntenegru, Belarus au discutat, printre altele, despre provocările viitorului pentru regiunea Carpaților, despre căutarea unui compromis între cererile de integrare și conceptul unei Europe a statelor solidare și suverane.

- Ar trebui să încercăm să echilibrăm deschiderea Europei către terțe piețe, cele din Asia de Est. Europa care a aderat la UE în 2004 s-a aflat într-o situație în care, în contextul Chinei, se făcuse practic totul. Trebuia să recuperăm. Europa Centrală și de Est a făcut pași în direcția deschiderii către China. Există o deschidere mai largă a întregii regiuni. Un exemplu este Ungaria, unde anul trecut cel mai mare investitor a fost Coreea de Sud - a declarat Dominik Mierzejewski de la Universitatea din Łódź.

În cadrul panelului a luat cuvântul și un reprezentant al Universității Libere din Belarus. - Cu toții visăm la o Europă deschisă. Aceasta înseamnă nu numai cooperare și dezvoltare, ci și independență. Dacă Europa s-ar închide, Belarusul nu ar avea nicio șansă de a-și păstra suveranitatea, din cauza neo-imperiului vecin de la Moscova. În afară de faptul că Europa ar trebui să fie deschisă țărilor care sunt pregătite, este foarte important ca noi să fim pregătiți și să dorim să aderăm la valorile și standardele europene", a declarat Alexander Milinkevich.

Cum ar trebui să fie viitoarea Europă - deschisă sau închisă? La această întrebare a răspuns și Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților din România. - Trebuie să sprijinim extinderea în continuare a UE și nu doar pentru că avem o frontieră externă. Este nevoie de o integrare suplimentară. Bineînțeles, trebuie făcute compromisuri adecvate. Nu putem permite ca țările aspirante să ajungă într-un fel de zonă intermediară - a spus el.

Tibor Navracsics, fost comisar european ungar pentru educație, cultură, tineret și sport, a fost de acord că Europa trebuie să rămână deschisă. - Cu toate acestea, ceea ce se întâmplă în interiorul UE este discutabil. Ca urmare a deschiderii și a extinderii, UE devine din ce în ce mai confuză și mai complicată în ceea ce privește structura sa internă. În plus, pot exista astfel de extinderi, de exemplu spre est, care pot încălca uniformitatea structurală - a spus politicianul maghiar.

Punctul de vedere al Muntenegrului a fost oferit de Ivan Brajović, membru al Comisiei pentru securitate și apărare. - Brexit a fost primul moment în care europenii au văzut un semnal de alarmă, când publicul a spus nu. Trebuie să introducem o nouă calitate, astfel încât toată lumea să se simtă bine în Europa. În calitate de țară din afara UE, sprijinim procesele de integrare. Suntem cei mai avansați dintre țările aspirante", a spus el.

În acest moment a intervenit și președinta Delegației Sejm și a Senatului la OSCE, Barbara Bartuś. - În urmă cu câțiva ani am avut o invazie de imigranți, Europa era foarte deschisă. Doar Polonia și Ungaria au spus că acest lucru nu mai poate continua. Și am avut dreptate. Astăzi avem o încercare de a repeta această situație. În același timp, guvernul polonez sprijină foarte mult integrarea și am sprijinit întotdeauna cooperarea, care este deosebit de necesară în domeniul economic. Trebuie să ne gândim cum ar trebui să fie această Uniune și trebuie să învățăm din Brexit. Să ne întoarcem la fundații. Cooperare și nu impunerea voinței celui mai puternic", a declarat doamna Bartuś.

Președintele croat al Comisiei pentru afaceri europene, Domagoj Hajduković, a remarcat că, prin pandemie și ca urmare a mișcărilor migratorii, lumea și Europa s-au schimbat pentru totdeauna. - Aceasta nu mai este Europa lui Schuman, ci un continent complet diferit - a spus el. - Dacă Europa ar trebui să fie închisă, nu mai are niciun viitor. Proiectul european a fost un proiect deschis încă de la început și sunt convins că este încă un proiect deschis. Suntem și vom fi printre cei mai mari susținători ai incluziunii atât a Muntenegrului, cât și a altor țări - a adăugat el.

David Usupashvili, membru al Comisiei pentru integrare europeană, și-a exprimat convingerea că majoritatea georgienilor consideră că Europa ar trebui să rămână deschisă. - Aceasta nu este o chestiune politică, ci una existențială. Închiderea Europei nu este o soluție. Vedem, de asemenea, o anumită nevoie de schimbări în cadrul instituțional.

Președintele Centrului de Transformare pentru Ucraina, Mykhailo Khariy, și-a exprimat speranța că Europa va rămâne deschisă. - Dorim să rămânem parte a acestei deschideri. De asemenea, dorim să folosim experiența americană atunci când vine vorba de transformarea sistemică. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între președinții SUA și Ucrainei. A fost semnată o declarație comună privind parteneriatul strategic. S-a declarat că succesul ucrainean este de o importanță centrală pentru succesul global al democrației", a spus el.

Discuția a fost moderată de Jan Malicki, director al Centrului de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varșovia.

Alianța Conservatoare Europeană - Declarația comună

Participanții au făcut referire la declarația comună a liderilor partidelor europene de centru-dreapta. De asemenea, au încercat să răspundă la întrebările: Pe ce principii ar trebui să se bazeze cooperarea europeană? În ce direcție se va dezvolta Uniunea?

Nicolas Bay, vicepreședintele francez al Grupului Identitate și Democrație din Parlamentul European, a fost primul care a luat cuvântul în cadrul dezbaterii. - Națiunile noastre au istorii diferite, particularități naționale, de aceea suntem împotriva federalismului european, dar și împotriva puterii autoritare centralizate la Bruxelles. Istoria noastră comună include și momente dificile, dar avem o bază culturală comună. Există filozofia greacă, creștinismul - a spus el. - Fie că vrem sau nu, există o presiune a migrației pe continentul european, un declin demografic în Europa și fuga treptată a industriei. Sunt convins că, în chestiuni fundamentale legate de viitorul națiunilor noastre, putem acționa împreună. Suntem conștienți de provocările enorme pe care va trebui să le acceptăm și care necesită o acțiune comună - a adăugat el.

- Este important să ne înțelegem rădăcinile, identitatea și tradițiile. Trebuie să facem schimbări, reforme. Aceasta este o sarcină pentru fiecare generație. Trebuie să adaptăm Europa la vremurile noastre", a remarcat Ján Figeľ, membru al Consiliului de administrație al Institutului European de Inovare și Tehnologie.

În opinia eurodeputatului Jorge Buxadé Villalba, ne aflăm într-un moment în care cei care apără dreptul la viață, la educația copiilor, la conservarea mediului înconjurător sunt dați afară din UE. - Elitele și birocrația de la Bruxelles sunt în criză. Trebuie să ne apărăm, este important să avem o conștiință comună și să acționăm împreună, să ne cunoaștem mai bine unii pe alții - a spus politicianul spaniol.

- Generația mea a sperat într-o Europă comună. Am sperat la o Europă a libertății, a prosperității, a diversității. Nu vedem asta astăzi la Bruxelles", a deplâns eurodeputatul român George Simion.

Perspectiva italiană a fost oferită de Francesco Giubilei, fondator al mișcării Nazione Futura. - În Occident nu înțelegem despre ce se vorbește în Europa de Est. În regiunea Visegrad se gândește puțin diferit. Când vorbim despre unirea ideilor conservatoare, trebuie să respectăm în primul rând toate guvernele alese în mod democratic. Dacă parlamentul unei țări adoptă o lege, noi trebuie să o acceptăm", a subliniat el.

David Engels, analist-șef la Western Institute, a încheiat discuția din cadrul acestui panel. - Avem nevoie de un front conservator unit în Europa. Acesta este modul în care putem răspunde provocărilor. Declarația privind viitorul Europei ar trebui privită ca un prim pas, un punct de plecare. Trebuie să stabilim o bază morală pentru viitorul Europei. Trebuie să descriem identitatea europeană - a spus el.

Moderatorul a fost Zdzisław Krasnodębski, membru al Parlamentului European, vicepreședinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Europa digitală carpatică. Securitatea și saltul economic, sau de ce avem nevoie de noi tehnologii?

Ultimul panel din cea de-a doua zi a conferinței a fost dedicat soluțiilor digitale în dimensiunea de securitate, industriilor tradiționale și inovatoare ale economiei.

Discuția din cadrul acestui panel a fost inițiată de Aleksandra Przegalińska. Aceasta a sugerat să se analizeze mai atent dezvoltarea tehnologică. - Se depun prea puține eforturi pentru a poziționa Europa în cursa tehnologică. Europa ar putea beneficia de pluralismul său, ar putea juca un rol foarte interesant între giganți tehnologici precum SUA sau China - a declarat prorectorul Universității Kozminski.

Reinis Znotiňð, la rândul său, și-a exprimat convingerea că fiecare dintre țările din regiune, Polonia, Lituania, Letonia, România, ar putea crea o mare inovație tehnologică care ar putea schimba peisajul. În acest fel ar putea fi creată o tehnologie de vârf. Dacă privim din perspectiva reglementării, aceasta este o perspectivă în care ar trebui să fim mai uniți. Reglementările privind inteligența artificială ar trebui să fie comune și să se bazeze pe un acord între statele membre", a subliniat președintele leton al Subcomisiei pentru IT și întreprinderi inovatoare din cadrul Comisiei pentru dezvoltare durabilă.

- Dacă vorbim despre o Uniune monocentrică, atunci în afaceri acest lucru se numește micromanagement, ceea ce nu este niciodată bun. În schimb, inovațiile care provin de la angajații de nivel inferior rezolvă probleme reale. Acesta este exemplul pe care UE ar trebui să îl ia ca direcție", a remarcat Vadim Melnyk, director executiv (CEO) al Dronehub.

Robert Gontarz, membru al Comisiei parlamentare pentru digitalizare, inovare și noi tehnologii, a declarat, în cadrul discuției, că monocentrismul nu este tocmai o soluție bună. - Această formă este întotdeauna asociată cu birocrația, care apare întotdeauna cu managementul central. În domeniul digitalizării, monocentrismul nu este bun, trebuie să fie de jos în sus, să fie defalcat, astfel încât oamenii să vadă de ce au nevoie cu adevărat - a spus el.

- Nu există viitor pentru niciun proiect național fără un viitor european. Acesta este cel mai bun proiect al nostru și trebuie să luptăm pentru el. Avem nevoie de o nouă abordare. Am eșuat în Europa, nu am reușit să creăm acest Silicon Valley comun, nu am reușit să ne mobilizăm resursele umane și economiile noastre pentru a lucra astfel încât să valorificăm la maximum această abordare policentrică - a apreciat Pavel Popescu, deputat în Parlamentul României.

Discuția din cadrul ultimului panel din cea de-a doua zi a conferinței a fost moderată de Andrzej Zybertowicz, consilier al președintelui Poloniei.

text: Centrul de informare Sejm

Foto: Marta Olejnik, Aleksander Zieliński/ Cancelaria Sejm-ului

Retransmiterea conferinței: YouTube