Zeci de invitați din străinătate, experți, oficiali guvernamentali locali, precum și miniștri ai guvernului polonez - cea de-a 22-a conferință "Europa Carpaților", care a avut loc sâmbătă și duminică la Krasiczyn, în regiunea Podkarpacie, a fost unul dintre cele mai importante evenimente politice internaționale din această parte a continentului în 2019.
Seria de întâlniri inițiată și găzduită de președintele Sejm-ului, Marek Kuchciński, a fost de data aceasta dedicată în principal problemelor de infrastructură și investiții. - În ciuda faptului că au trecut aproape 30 de ani de la schimbările din 1989, mai sunt încă multe de făcut în ceea ce privește legăturile rutiere sau feroviare. De asemenea, numărul de puncte de trecere a frontierei între țările carpatice este insuficient", a declarat președintele Sejm-ului în discursul său de la conferință. Marek Kuchciński le-a mai spus invitaților din Ungaria, Slovacia, Ucraina și România, printre altele, că infrastructura nord-sud, în sensul cel mai larg al cuvântului, este încă "de zece ori mai puțin dezvoltată decât cea similară de la vest de Oder". - Se obișnuiește să se spună "mă duc în Alpi", mai degrabă decât în Germania, Austria sau Elveția. Mi-aș dori ca, prin creșterea cooperării și integrării între țările din regiunea noastră, să putem vorbi în viitor despre Carpați într-un mod similar", a făcut apel mareșalul Kuchciński către participanți.
Unul dintre subiectele discutate a fost Colegiul Carpatic, un forum de cooperare între instituțiile de învățământ superior. - Aceasta ar permite nu numai cooperarea științifică, ci și schimbul de tineri și educația. Este un element al unei rețele - un întreg sistem care completează cooperarea politică și economică și, în același timp, un loc de formare a tinerilor lideri - a argumentat Marek Kuchciński. Președintele Sejm-ului s-a referit, de asemenea, la discuția privind viitoarea perspectivă bugetară pe șapte ani a UE și a subliniat că problema "Europei carpatice" ar trebui introdusă pe agenda Uniunii Europene. - În viitorul apropiat, cu sprijinul prim-miniștrilor și al parlamentelor țărilor din Carpați, voi încerca să pregătesc rapid o expoziție despre "Europa Carpaților" și să organizez mai multe conferințe la Bruxelles - a declarat mareșalul Kuchciński.
Printre invitații celei de-a doua zile a conferinței s-au numărat Jerzy Kwieciński, ministrul investițiilor și dezvoltării, Andrzej Adamczyk, ministrul infrastructurii, Piotr Naimski, secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului, Piotr Naimski, Władysław Ortyl, mareșal al regiunii Podkarpackie, precum și invitați din străinătate, printre care Richárd Hörcsik, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Națională a Ungariei.
- Dorim ca Carpații să fie incluși în strategia macroregională. Acesta este cel mai avansat element al politicii regionale a Uniunii Europene - a apreciat ministrul Kwieciński, care a subliniat în același timp că este vorba de acțiuni bazate pe o platformă europeană, urmând exemplul altora similare existente. El a reamintit că Polonia promovează ideea Strategiei Carpatice încă din 2011. - Avem nevoie de cooperare dincolo de Carpați. Avem nevoie de cooperare dincolo de Carpați, astfel încât Carpații să ne unească, așa cum au făcut-o acum câteva secole. În acest scop, întreprindem o acțiune formală și comună la nivelul UE. Suntem pregătiți pentru acest lucru - a subliniat Jerzy Kwieciński.
În timpul discuției privind istoria și turismul, s-a subliniat faptul că Carpații sunt un loc în care oamenii au un atașament special față de tradițiile strămoșilor lor, care se reflectă în cultura regiunii și care ar trebui să fie baza unor inițiative turistice comune. - Este important ca turismul în Carpați să se bazeze pe istorie, pe moștenirea culturală, pe bogăția care există deja în Carpați și care se întâmplă deja. Nu trebuie să uităm de infrastructura de comunicații importantă și vitală pentru dezvoltarea acestei zone - a declarat Władysław Ortyl.
Ultimul panel de discuții, intitulat "Infrastructura Europei Centrale", a fost dedicat energiei și comunicațiilor. În cadrul discuției s-a subliniat faptul că investițiile în drumuri sunt de o importanță majoră pentru dezvoltarea regională și pentru consolidarea cooperării între țările din Europa Centrală și de Est. A fost dat ca exemplu traseul Via Carpatia, care urmează să conecteze nordul Europei cu sudul, Tallinn cu Salonic, incluzând, în același timp, regiunile mai puțin dezvoltate în fluxul principal al schimburilor internaționale. Ministrul Adamczyk, vorbind despre Via Carpatia, a subliniat că acesta este drumul pe care îl așteaptă Belarus, Ucraina și statele din Balcani. - Putem spune clar: Europa este convinsă că Via Carpatia este drumul de care au nevoie țările din Europa Centrală și de Est, în special cele situate la granița estică a Uniunii Europene. Este un drum care va fi un generator de dezvoltare - a subliniat ministrul Infrastructurii. - Această inițiativă a celor 12 țări din regiune începe deja să fie percepută ca o oportunitate de a comunica, de a stabili poziții și tactici politice în cadrul forumului UE. Carpații sunt nucleul acestei cooperări, fără ei este imposibil - a declarat Piotr Naimski.
Conferința din weekend a fost deja cea de-a 22-a întâlnire din seria "Europa Carpatică". Evenimentul este organizat de 12 ani. Anterior, conferințele au avut loc, printre altele, în Krynica-Zdrój, Przemyśl, dar și în Ungaria și Ucraina.
În prima zi a conferinței, Ewa Leniart, Voievod de Podkarpacie, a reamintit că ideea întâlnirilor datează din 2007, când, la inițiativa deputatului de atunci Marek Kuchciński, a avut loc prima întâlnire a parlamentarilor din țările carpatice. - Acest eveniment a devenit un forum de schimb de idei, o sursă de inițiative, dar și un câmp de consolidare a cooperării între noi, vecinii noștri, pentru care munții comuni - Carpații - reprezintă de secole o sursă de experiență istorică și culturală comună, dar și un determinant natural al dezvoltării economice - a apreciat Ewa Leniart.
În prima zi a evenimentului, vorbitorii au discutat despre istoria țărilor carpatice, iar discuția a fost inaugurată de panelul "Eroi comuni ai libertății", moderat de directorul Institutului Wacław Felczak pentru cooperare polono-ungară, profesorul Maciej Szymanowski, consilier al președintelui Sejm. - Ne ocupăm de istorie nu pentru a ști ce s-a întâmplat, ci pentru a ști ce se va întâmpla. Fără să știm ce s-a întâmplat - este vorba de oameni, de fenomene - ne este foarte greu să prezicem ce se va întâmpla", a declarat profesorul Szymanowski. În opinia sa, istoria comună a popoarelor din această parte a Europei ar trebui să fie diseminată la mai multe niveluri. - Ar trebui să fim atenți la ceea ce investim, să analizăm cooperarea și să sprijinim cooperarea cu cercurile științifice occidentale și americane. Ar trebui să le transmitem viziunea noastră asupra lumii, cu care putem fi de acord sau nu, dar care ar trebui cel puțin să fie notată și luată în considerare", a susținut el.
În acest context, istoricul maghiar Laszlo E. Varga și-a amintit de participarea compatrioților săi în Legiunile poloneze ale lui Józef Piłsudski. Între timp, Martin Fronc, fost ministru al educației și fost membru al Consiliului Național Slovac, a subliniat că eroii care au luptat împotriva regimului comunist sunt în mare parte necunoscuți astăzi. - Trebuie să ne amintim de eroii noștri comuni ai libertății - a făcut apel politicianul slovac. Discuția a fost încheiată de Andrzej Szlachta, deputat, care a subliniat că polonezii sunt o națiune care a influențat soarta întregii Europe Centrale și de Est prin ambițiile sale de libertate. - Aș dori să evoc un erou colectiv. 10 milioane de polonezi, care în 1980 s-au unit cu un singur scop: să schimbe Polonia, luptând pentru o patrie liberă și democratică - a spus el.
Cel de-al doilea panel, intitulat "Pe cărările înțelepților - despre viitorul Europei Centrale", a fost dedicat discuțiilor comunității științifice despre cooperarea universitar-educațională realizată prin intermediul centrelor academice din țările carpatice. A fost discutată dimensiunea practică a acestei cooperări, cu referire la înființarea Collegium Carpaticum - un acord al universităților din regiunea Carpaților: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Polonia, precum și Ucraina și România. Moderatorul acestei părți a discuției a fost Jan Malicki, director al studiului Europei de Est la Universitatea din Varșovia și consilier al președintelui Sejm, iar printre vorbitori s-au numărat: Renáta Tomášková, prorector al Universității din Ostrava; Peter Káša, coordonator de programe al Collegium Carpathicum la Universitatea din Prešov; Sándor Őze - director al Institutului de Istorie de la Universitatea Catolică din Budapesta și Sławomir Solecki, prorector al Universității de Stat din Europa de Est din Przemyśl.
La finalul primei zile a conferinței, șefa biroului programului Polonia-Belarus-Ucraina din Rzeszów, Alicja Wosik-Majewska, a prezentat ipotezele proiectului, care are cel mai mare program transfrontalier la frontiera terestră a UE din punct de vedere bugetar. Peste 170 de milioane de euro vor fi alocate granturilor din acest program în cadrul actualei perspective financiare. Acestea vor oferi cofinanțare pentru proiecte privind protecția și promovarea patrimoniului cultural și natural transfrontalier, creșterea accesibilității regionale, îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor de trecere a frontierei, precum și dezvoltarea serviciilor sociale și de sănătate. De acest program beneficiază locuitorii din patru voievodate poloneze: podkarpackie, lubelskie, podlaskie și partea de est a mazowieckie, precum și din patru regiuni din Belarus și șase din Ucraina.
Text CIS
Foto: Marta Marchlewska
