La 7-8 septembrie anul acesta, vicepreședintele Sejm-ului Republicii Polone, Marek Kuchciński, a participat - în calitate de inițiator - la conferința internațională "Europa Carpatică", organizată de Sejm și Senatul Republicii Polone în cadrul dimensiunii parlamentare a Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, în cadrul celui de-al 21-lea Forum Economic de la Krynica Górska.
În cea de-a doua zi a conferinței, Polonia a semnat protocoalele Convenției Carpatice referitoare la întreaga regiune a Carpaților și privind turismul și protecția mediului (dezvoltarea turismului durabil și protecția diversității naturale și a peisajelor, utilizarea durabilă a acestora și monitorizarea stării mediului).
În cadrul unei ceremonii prezidate de mareșalul Kuchciński (însoțit de ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Pavel Klimkin), protocoalele au fost semnate în numele guvernului polonez de către: Katarzyna Sobierajska - ministru adjunct al Sportului și Turismului și Janusz Zaleski - ministru adjunct al Mediului și responsabil cu conservarea naturii.
Protocoalele adoptate de Polonia fac parte și reprezintă o dezvoltare a Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, cunoscută sub numele de Convenția Carpatică (este o declarație a țărilor carpatice privind domeniul de aplicare a cooperării politice pentru dezvoltarea macroregiunii Carpatice). Panourile conferinței au vizat prezentarea Convenției Carpatice, cooperarea în contextul noului buget al UE (2014-2020) și bunele practici de cooperare. {galerie}krynica2011{/gallery}
Mareșalul Kuchciński și participanții la discuție au subliniat că, mai ales acum, în timpul președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, ar trebui să se atragă atenția întregii Europe asupra zonei oarecum uitate și subevaluate a Carpaților, care se întinde pe teritoriul a opt țări. Această zonă îndeplinește criteriile unei macroregiuni și merită sprijinul întregii Uniuni Europene, în conformitate cu mult citatul principiu al solidarității europene. Potențialul unui număr de țări din Carpați ar trebui combinat cu potențialul UE sub forma unei strategii separate pentru Carpați, asemănătoare cu strategia alpină, care funcționează de mult timp, sau cu strategiile recent create pentru Marea Baltică și Dunăre.
Convenția Carpatică trebuie transformată într-o strategie europeană cu proiecte concrete care să fie implementate, integrând instrumente și programe de acțiune la diferite niveluri. Un bun exemplu este funcționarea structurilor Euroregiunii Carpatice, care este capabilă să își asume rolul de instituție coordonatoare pentru crearea și implementarea acestor proiecte în zona Euroregiunii. Este una dintre cele mai active, dintre cele peste o duzină de forme de cooperare transfrontalieră din Carpați.
Principalii actori ai unei astfel de cooperări ar trebui să fie atât instituțiile guvernamentale de stat și locale, adică funcționarii și politicienii, cât și numeroase asociații și ONG-uri, adică de fapt, societatea. Participanții din Polonia, Ucraina, Austria și Slovacia au ridicat problema importantă a includerii întregii Uniuni Europene în cooperarea în cadrul Convenției Carpatice prin ratificarea convenției de către UE. Până în prezent, Convenția a fost o inițiativă proprie a țărilor carpatice.
La discuții au participat, printre alții, Harald Egerer din Austria - șeful Secretariatului interimar al Convenției Carpatice și, în același timp, șeful Biroului de legătură al Programului ONU pentru Mediu, Martin Ramirez din Spania - secretarul general al Asociației Regiunilor Europene de Frontieră, iar guvernul polonez a fost reprezentat de ministrul adjunct Katarzyna Sobierajska, ministrul adjunct Janusz Zaleski și ministrul adjunct Marceli Niezgoda din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale. În plus: deputatul Bogusław Sonik - inițiatorul "Intergrupului pentru munți, insule și regiuni slab populate" din Parlamentul European, Borys Tarasyuk - președintele Comisiei pentru Integrare Europeană a Verkhovna Rada din Ucraina, Jan Hudacki - secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Dezvoltării Regionale din Republica Slovacă, Josef Polaczko din Slovacia - președintele Euroregiunii Carpatice Slovacia-Nord, Markian Malskij - ambasadorul Ucrainei în Polonia, Pavlo Klimkin - ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Bronisław Dutka MP - președintele Comisiei parlamentare pentru autonomie locală, Jan Malicki de la Universitatea din Varșovia, prof. Igor Tsependa de la Universitatea din Transcarpatia, Dr. Bohdan Prots - WWF Ucraina, Prof. Bohdan Hud de la Universitatea din Lviv, precum și profesorul asociat Krzysztof Szczerski de la Universitatea Jagielloniană, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe și fost ministru adjunct pentru Afaceri Europene.
Mareșalul Kuchciński a participat, de asemenea, la un panel privind rolul țărilor din Grupul de la Visegrad în susținerea aspirațiilor europene ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Reprezentanții acestor țări (Mihai Godea din Moldova, Pavlo Klimkin din Ucraina și Ghia Nodia din Georgia), pe de o parte, au exprimat o dorință puternică de eurointegrare în numele autorităților și societăților din țările lor, dar, pe de altă parte, nu și-au ascuns dezamăgirea față de lipsa de voință politică în multe țări europene pentru o extindere ulterioară a Uniunii Europene.
În discursul său, mareșalul Kuchciński a remarcat, printre altele, că politica estică a țărilor de la Vișegrad reprezintă o anumită prioritate în politica externă a acestora, deși uneori este diluată și de egoismul național, care este din ce în ce mai vizibil în țările UE. Prin urmare, a dorit ca țările de la Vișegrad să continue să mențină principiul solidarității europene și să sprijine ferm Ucraina, Moldova și Georgia în eforturile lor de integrare în Uniunea Europeană.
Potrivit lui Marek Kuchciński, țările de la Vișegrad irosesc oarecum oportunitățile existente în această privință, deoarece nu își folosesc bine poziția, ceea ce se datorează, de exemplu, recentei președinții ungare a Consiliului Uniunii Europene, actualei președinții poloneze sau faptului că președintele Parlamentului European este polonez, iar în Cehia este un comisar european responsabil cu politica UE. Mareșalul Kuchciński a subliniat, de asemenea, posibilitățile de acțiune pentru țările Grupului de la Visegrad printr-o cooperare mai intensă în cadrul macroregiunii Carpați, care rămâne o zonă neglijată, dar care este importantă din punct de vedere geopolitic, fiind granița estică a Uniunii Europene.
Astfel, printr-un sprijin puternic la nivelul forumului paneuropean pentru dezvoltarea macroregiunii Carpați, putem sprijini în plus integrarea rapidă în euro a Ucrainei și a Moldovei, precum și a Georgiei, pentru a avea o situație stabilă aici', a făcut apel mareșalul Kuchciński, argumentând că înlocuirea acestei activități cu politica de vecinătate nu este suficientă, deoarece este o activitate care nu este pe deplin specificată și are la dispoziție resurse relativ mici.
Fotografii:
(1)- Grupul de discuții dedicat Convenției Carpatice a fost prezidat de vicepreședintele Sejm-ului polonez, Marek Kuchciński (centru). În stânga - Martin Ramirez din Spania, în dreapta - Harald Egerer din Austria.
(2) - Conferința "Europa Carpatică" a avut loc sub un cort mare (chiar lângă sălile principale ale Forumului).
(3)- o fotografie comună în fața clădirii principale a Forumului, în primul rând: Prof. Bohdan Hud cu soția sa, Prof. Adam Roznoch, Vice-Mareșalul Sejm-ului polonez Marek Kuchciński, în al doilea rând reprezentanți ai Euroregiunii Carpatice: Józef Jodłowski, Josef Polaczko, Bogdan Rzońca, Dawid Lasek și Martin Ramirez din Spania.
(4)și (5) - În cadrul Forumului economic, președintele Kuchciński a participat la un panel intitulat "Pentagonul de la Vișegrad ca punte de legătură pentru Ucraina, Moldova și Georgia pe drumul către Uniunea Europeană". În fotografie, alături de participanții (stânga) Mihai Godea din Moldova, Pavlo Klimkin din Ucraina, (dreapta) Petr Vagner din Republica Cehă, Ghia Nodia din Georgia și Libor Roucek - vicepreședinte al Parlamentului European.
