Ediția aniversară de 30 de ani a "Carpathian Europe" a început marți, 7 septembrie, la Karpacz. În prima zi a conferinței, experți polonezi și străini, politicieni și oameni de știință au discutat despre problemele Europei Centrale și de Est și despre consolidarea cooperării, noile provocări în politica internațională, securitatea energetică și schimbările socio-economice. Organizatorul conferinței "Europa Carpatică" este Cancelaria Sejm-ului, iar partenerul evenimentului este Institutul Wacław Felczak pentru cooperare polono-ungară. La eveniment, organizat în cadrul Forumului Economic de la Karpacz, participă și șefa Cancelariei Sejm-ului, Agnieszka Kaczmarska.

Deschiderea oficială a fost făcută de Marek Kuchcinski, inițiatorul și liderul proiectului Europa Carpatică. - Cea de-a 30-a ediție a conferinței este asociată cu mai multe noțiuni: perseverență și orizonturi mari. Privim de pe culmile Munților Carpați la mediul politic și social, la viețile și activitățile noastre. Începem conferința noastră cu un panel în care tinerii europeni vor vorbi despre viitorul Europei și al Europei Centrale", a declarat fostul președinte al Sejm, în prezent președinte al Comisiei pentru afaceri externe. 

Tineri/tineri (din Europa Centrală) despre viitorul Europei

În cadrul panelului de deschidere s-a discutat despre consolidarea relațiilor în regiunea Europei Centrale și de Est, despre susținerea valorilor creștine și familiale.

În discursul său, subsecretarul de stat la Ministerul ungar al Resurselor Umane, Zsófia Rácz, a făcut referire la Declarația de la Krasiczyn, adoptată în această vară, o declarație comună a participanților la Universitatea de vară polono-maghiară de la Krasiczyn, în care aceștia s-au angajat să lucreze împreună "la nivel politic și civic, pentru o Europă liberă, sigură, puternică și dreaptă". - Declarația Krasiczyn a fost primită cu mare interes și rezonanță. Este vorba despre amintirea rădăcinilor noastre în Europa. La Krasiczyn, am vorbit despre diviziunile ideologice puternice din Europa, facțiunea conservatoare și, pe de altă parte, cea liberală. Trebuie să ne amintim de trecutul nostru, că noi - tinerii - avem o mare responsabilitate. Trebuie să punem lucrurile la îndoială, dar și să propunem soluții pozitive și să avem o viziune pentru viitor", a subliniat ea.

Punctul de vedere al părții guvernamentale poloneze a fost prezentat de Piotr Mazurek, Secretar de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru, Plenipotențiar al Guvernului pentru Politica de Tineret. - Subiectul cooperării internaționale a reprezentanților tinerei generații, în special din Europa Centrală și de Est, este unul dintre subiectele cheie pe care ar trebui să le discutăm. Cooperarea pare firească și necesară. Sunt convins că poate fi extins. Din punctul de vedere al guvernului polonez, este foarte important să sprijinim implicarea tinerilor în viața publică, implicarea civică, includerea tinerilor în procesele de luare a deciziilor, iar noi facem acest lucru la toate nivelurile posibile. Pe de o parte, am înființat la nivel central Consiliul pentru Dialog cu Tânăra Generație - un organism nou, care funcționează pentru prima dată în istoria Poloniei, unde reprezentanții președintelui, premierului, miniștrilor, intră într-un dialog continuu prin întâlniri regulate, lucrează cu reprezentanții comunităților de tineri, cu organizațiile neguvernamentale - a spus el.

- Pentru marea majoritate a societății belaruse, dar mai ales pentru tineri, Uniunea Europeană și Europa în ansamblu rămân un simbol al prosperității. Polonia și Lituania au devenit recent țările care reprezintă reperele acestei Europe", a apreciat Maxim Rust, lector la Centrul belarus pentru studii est-europene și editor al revistei New Eastern Europe.

Stefan Tompson, un jurnalist și editorialist britanico-polonez, a subliniat că nu a fost niciodată mai încrezător în viitorul regiunii decât acum. - Nu am fost niciodată atât de optimist, având în vedere ceea ce s-a realizat în timpul tranziției, cum ar fi acești 27 de ani de creștere economică în Polonia. Trebuie să profităm de oportunitățile pe care le avem", a declarat el.

În cadrul discuției a luat cuvântul și Ferenc Almassy, jurnalist franco-ungar. - Opoziția Grupului de la Vișegrad față de migrația incontrolabilă a fost un semnal de alarmă pentru mulți europeni, care au înțeles că nu trebuie să urmăm Europa de Vest în toate. Avem propriile noastre alegeri și le putem face. Suntem la fel de europeni ca și ceilalți și avem același drept de a discuta despre viitorul continentului. Ar trebui să înțelegem că lumea se schimbă, iar Europa se află într-o poziție foarte dificilă. Globalizarea a adus multă bogăție în Europa, dar și mari schimbări culturale. Ne-am pierdut o mare parte din valorile morale, care au fost fundamentul nostru. Economia nu este suficientă", a subliniat redactorul-șef al portalului de știri Visegrad Post.

Yegor Stadny, vicepreședinte al Școlii de Economie din Kiev, a luat, de asemenea, cuvântul în cadrul primului panel de marți. - Privind Occidentul, învățăm cum ar putea fi lumea mai bună, dar adesea uităm cum să ne comportăm. Nu ne descurcăm bine în a-i învăța pe tineri responsabilitatea, explicându-le că ei sunt viitorul. Nu se vede activitate, inițiativă din partea tinerilor", a deplâns vorbitorul ucrainean. 

Sviatoslav Iuraș, deputat al Radei Verhovna a Ucrainei, a reamintit inițiativele comune întreprinse, cum ar fi Triunghiul Lublin și Tri-City. De asemenea, a menționat o declarație comună polono-ucraineană făcută în urmă cu câteva luni, care prevedea o apropiere între țări. - Vom lua toate măsurile posibile care vor duce la apropierea noastră, trebuie să definim Europa împreună', a subliniat el.

Discuția a fost moderată de Sebastien Meuwissen, un jurnalist belgiano-polonez și editor al portalurilor de știri Visegrad Post și Stand For Christians.

Noi provocări în politica internațională: SUA - Europa - Rusia - China

În cea de-a doua parte a întâlnirii de marți, șefii diplomațiilor din Polonia și Ungaria au discutat, printre altele, despre noile provocări în politica internațională.

Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, a identificat ipocrizia, utilizarea standardelor duble și lipsa unei dezbateri democratice autentice în Europa ca fiind cele mai mari provocări. - Vorbim despre provocări, despre consolidarea UE. În timpul acestor discuții din UE, cei care prezintă alte puncte de vedere decât cele dominante sunt excluși din dezbaterea publică. Acest lucru este antidemocratic. Atâta timp cât nu va exista un spațiu pentru o dezbatere cu adevărat democratică și echilibrată, nu vom putea răspunde eficient la provocările viitorului", a subliniat politicianul maghiar.

- Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este salvarea proiectului de integrare europeană. Ne-am alăturat unei alte Uniuni. Am înțeles că chintesența integrării este ideea unei piețe libere bazate pe patru piloni: libertatea de circulație a persoanelor, a capitalului, a lucrătorilor și a serviciilor. În prezent, aceste libertăți nu sunt în cea mai bună formă. Există tendințe protecționiste. Ceea ce ne-a încurajat să aderăm la UE este acum erodat. A doua problemă are o dimensiune instituțională. În UE am fost fascinați de comunitatea de drept, de faptul că acționăm împreună pe baza tratatelor. Instituțiile UE își extind competențele fără a recurge la tratate. Acesta este un fenomen periculos", a subliniat ministrul de externe Zbigniew Rau.

Moderatorul discuției din cadrul celui de-al doilea panel a fost Przemysław Żurawski vel Grajewski, lector la Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe și consilier permanent al Comisiei pentru Afaceri Externe a Sejm-ului.

Diplomația parlamentară trilaterală

În cadrul acestui panel, reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri externe din țările trilaterale au discutat despre apelul pentru o dimensiune parlamentară a inițiativei.

- Cooperarea noastră parlamentară ar trebui să reflecte o comunitate de obiective. În cadrul Trilateralei, avem ocazia de a realiza aceste obiective. Încă de la început, această inițiativă a fost un format viu, care evoluează de la an la an", a declarat Rozália-Ibolya Biró, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Deputaților a României.

Zsolt Németh, șeful Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naționale a Ungariei, a declarat că Tri-Moros nu este o organizație, ci "un proiect politic tânăr, foarte mare și important". - Acesta se concentrează pe construirea unei infrastructuri nord-sud pentru cooperare în partea noastră de continent. Cea mai importantă misiune a noastră este de a reconstrui Europa Centrală. Avem oportunitățile și condițiile economice necesare. Guvernele se implică din ce în ce mai mult în proiectele trilaterale', a spus el.

Marek Kuchciński, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Sejm-ului, a reamintit că posibilitatea unei cooperări parlamentare mai strânse a fost discutată de multe ori în timpul pandemiei. - 30 de ani de națiuni libere în Europa Centrală reprezintă o perioadă în care s-au făcut progrese enorme. Unul dintre obiectivele noastre fundamentale este să asigurăm condițiile pentru dezvoltarea societăților, a familiilor și, de asemenea, să asigurăm cooperarea cu vecinii noștri. Dimensiunea parlamentară ar trebui să fie prezentă ca una dintre cele mai importante, parlamentele noastre luând decizii prin aprobarea politicilor statelor sau sprijinind cooperarea noastră pe plan internațional. Așa construim stabilitate și un sentiment de securitate și prietenie", a declarat fostul președinte al Sejm.

Davor Ivo Stier, reprezentantul Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Croației, a reamintit că Inițiativa trilaterală a fost inițiată la nivel de președinți. - În prezent, guvernele și parlamentele se implică din ce în ce mai mult în acest domeniu. Crearea Fondului comun de investiții a fost un pas uriaș înainte. Avem nevoie de mai multă vizibilitate, avem nevoie de acțiuni concrete și ar trebui să ne implicăm în informarea cetățenilor noștri cu privire la această inițiativă. Merită să ne gândim la cooperarea între comisiile parlamentare care se ocupă de transport, infrastructură, energie, a menționat el. 

- Prin intermediul cooperării parlamentare putem coordona activitățile și crea o abordare strategică a conectivității în țările din Europa Centrală. Este important să implicăm parlamentele în discuții, să facem schimb de idei pentru această inițiativă", a declarat, la rândul său, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Saeima din Letonia, Rihards Kols.

Žiga Turk, fostul ministru al Dezvoltării și Reformei Economice și Sociale din Slovenia, s-a referit la ideea instituționalizării cooperării între țările din regiune. - Propunem crearea unui buget de digitalizare în fiecare țară, pentru a crea un mecanism de coordonare a utilizării comune a celorlalte fonduri. Avem o geografie, o istorie, o cultură comună, avem gânduri foarte compatibile. Trebuie să găsim proiecte specifice în jurul cărora să putem folosi sinergia care există între noi", a subliniat el.

Discuția din cadrul celui de-al treilea panel a fost moderată de Grzegorz Górny, președintele Consiliului de Administrație al Asociației Tri-Morocco.

Retransmiterea conferinței: YouTube

text: Centrul de informare Sejm

Foto: Marta Olejnik

***

Karpacz: a 30-a ediție a Conferinței Europa Carpaților, în cadrul Forumului Economic. Ziua 1

Marți, 7 septembrie, a început la Karpacz cea de-a 30-a ediție jubiliară a Conferinței Europa din Carpați. În prima zi a conferinței, experți polonezi și străini, politicieni și oameni de știință au discutat despre problemele Europei Centrale și de Est și despre consolidarea cooperării, noile provocări în politica internațională, securitatea energetică și schimbările socio-economice. Organizatorul Conferinței "Europa Carpaților" este Cancelaria Sejm-ului, iar partenerul evenimentului este Institutul de Cooperare Polono-Ungar Wacław Felczak. Organizată în cadrul Forumului economic de la Karpacz, conferința este susținută de Agnieszka Kaczmarska, șefa Cancelariei Sejm-ului.

Deschiderea oficială a fost făcută de Marek Kuchciński, inițiatorul și liderul proiectului Europa Carpaților. "Cea de-a 30-a ediție a conferinței presupune mai multe noțiuni, perseverență și orizonturi mari. Privim de pe culmile Carpaților la mediul politic și social, la viața și activitatea noastră. Începem conferința noastră cu un panel în care tinerii europeni vor vorbi despre viitorul Europei și al Europei Centrale", a declarat fostul președinte al Sejm, în prezent președinte al Comisiei pentru afaceri externe.

(Europa Centrală) tineri/tineri despre viitorul Europei

În cadrul panelului de deschidere s-a discutat despre consolidarea relațiilor în Europa Centrală și de Est și despre susținerea valorilor creștine și familiale.

În discursul său, dna Zsófia Rácz, subsecretar de stat la Ministerul ungar al Resurselor Umane, a făcut referire la Declarația de la Krasiczyn, o declarație comună a participanților la Universitatea de vară polono-ungară de la Krasiczyn, adoptată în această vară, în care aceștia au declarat că vor colabora la nivel politic și civil pentru o Europă liberă, sigură, puternică și dreaptă. "Declarația de la Krasiczyn a fost primită cu mare interes și cu multă publicitate. Este vorba despre amintirea rădăcinilor noastre în Europa. La Krasiczyn, am vorbit despre diviziunile ideologice puternice din Europa, facțiunea conservatoare și, pe de altă parte, cea liberală. Trebuie să ne amintim de trecutul nostru, că noi, tinerii, avem o mare responsabilitate. Trebuie să punem anumite lucruri sub semnul întrebării, dar și să propunem soluții pozitive și să avem o viziune pentru viitor", a subliniat ea.

Punctul de vedere al guvernului polonez a fost prezentat de Piotr Mazurek, secretar de stat în cadrul Cancelariei primului ministru, reprezentant al guvernului pentru politica de tineret. "Problema cooperării internaționale a reprezentanților tinerei generații, în special din Europa Centrală și de Est, este unul dintre subiectele cheie pe care ar trebui să le discutăm. Cooperarea pare firească și necesară. Sunt convins că va fi posibilă extinderea acestuia. Din punctul de vedere al guvernului polonez, este foarte important să sprijinim implicarea tinerilor în viața publică, implicarea civică, includerea tinerilor în procesele de luare a deciziilor și facem acest lucru la toate nivelurile posibile. Pe de o parte, am înființat la nivel central Consiliul pentru Dialog cu Tânăra Generație, un organism nou, care funcționează pentru prima dată în istoria Poloniei, unde reprezentanții președintelui, premierului și miniștrilor încep un dialog continuu prin întâlniri regulate, lucrează cu reprezentanții comunităților de tineri și ONG-uri", a spus el.

"Pentru marea majoritate a societății belaruse, dar mai ales pentru tineri, Uniunea Europeană și Europa în ansamblu rămân un simbol al prosperității. Polonia și Lituania au devenit recent țările care marchează această Europă", a declarat Maxim Rust, lector la Centrul belarus pentru studii est-europene și editor al publicației bilunare New Eastern Europe.
Stefan Tompson, un jurnalist și editorialist britanico-polonez, a declarat că nu a fost niciodată mai încrezător decât acum în ceea ce privește viitorul regiunii. "Niciodată nu am fost atât de optimist cu privire la ceea ce s-a realizat în timpul transformării, de exemplu, acești 27 de ani de creștere economică în Polonia. Trebuie să profităm de oportunitățile pe care le avem", a spus el.

În cadrul discuției a luat cuvântul și Ferenc Almassy, jurnalist franco-ungar. "Opoziția Grupului de la Vișegrad față de migrația incontrolabilă a fost un semnal de alarmă pentru mulți europeni care au înțeles că nu trebuie să urmăm Europa de Vest în toate. Avem propriile noastre alegeri și le putem face. Suntem la fel de europeni ca oricine altcineva și avem același drept de a discuta despre viitorul continentului. Ar trebui să înțelegem că lumea se schimbă; Europa se află într-o poziție foarte dificilă. Globalizarea a adus multă bogăție în Europa, dar a adus și mari schimbări culturale. Ne-am pierdut o mare parte din valorile morale, care au fost fundamentul nostru. Economia nu este suficientă", a subliniat redactorul-șef al portalului de știri Visegrad Post.

Yegor Stadny, vicepreședinte al Școlii de Economie din Kiev, a luat, de asemenea, cuvântul în cadrul primului panel de marți. "Privind Occidentul, învățăm cum ar putea fi lumea mai bună, dar adesea uităm cum să ne comportăm. Nu ne descurcăm bine în a-i învăța pe tineri responsabilitatea, explicându-le că ei sunt viitorul. Nu vedem nicio activitate sau inițiativă din partea tinerilor", a spus vorbitorul ucrainean.

Sviatoslav Iuraș, deputat al Consiliului Suprem al Ucrainei, a amintit inițiative comune precum Triunghiul de la Lublin și Inițiativa celor Trei Mări. De asemenea, el a făcut referire la declarația comună polono-ucraineană făcută în urmă cu câteva luni, care a presupus apropierea dintre cele două țări. "Vom lua toate măsurile posibile care vor duce la apropierea noastră; trebuie să definim Europa împreună", a subliniat el.

Discuția a fost moderată de Sebastien Meuwissen, un jurnalist belgiano-polonez și editor al portalurilor de știri Visegrad Post și Stand For Christians.

Noi provocări în politica internațională: SUA - Europa - Rusia - China

În cea de-a doua parte a întâlnirii de marți, șefii diplomațiilor poloneză și maghiară au discutat, printre altele, despre noile provocări în politica internațională.

Péter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului, a identificat ipocrizia, standardele duble și lipsa unei dezbateri democratice autentice în Europa ca fiind cele mai mari provocări. "Vorbim despre provocări, despre consolidarea UE. În timpul acestor discuții din cadrul Uniunii, cei care prezintă puncte de vedere diferite de cele ale curentului principal sunt excluși din dezbaterea publică. Acest lucru este antidemocratic. Atâta timp cât nu va exista un spațiu pentru o dezbatere cu adevărat democratică și echilibrată, nu vom putea răspunde eficient la provocările viitorului", a subliniat politicianul maghiar.

"Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este să salvăm proiectul de integrare europeană. Am aderat la o altă Uniune. Am înțeles că chintesența integrării este ideea unei piețe libere bazate pe patru piloni: libertatea de circulație a persoanelor, a capitalului, a lucrătorilor și a serviciilor. În prezent, aceste libertăți nu sunt în cea mai bună formă. Există tendințe protecționiste. Ceea ce ne-a încurajat să aderăm la UE este acum redus. A doua problemă are o dimensiune instituțională. În UE, am fost fascinați de comunitatea de drept, de acțiunea comună pe baza tratatelor. Instituțiile UE își extind competențele fără a recurge la tratate. Acesta este un fenomen periculos", a subliniat ministrul de externe Zbigniew Rau.

Moderatorul discuției din cadrul celui de-al doilea panel a fost Przemysław Żurawski vel Grajewski, lector la Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe și consilier permanent al Comisiei parlamentare pentru afaceri externe.

Diplomația parlamentară a Inițiativei celor Trei Mări

În cadrul acestui panel, reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri externe din țările Inițiativei celor Trei Mări au discutat despre solicitarea de a conferi o dimensiune parlamentară acestei inițiative.

"Cooperarea noastră parlamentară ar trebui să reflecte o comunitate de obiective. În cadrul Inițiativei celor Trei Mări, avem posibilitatea de a atinge aceste obiective. Încă de la început, este un format viu, care evoluează de la an la an", a declarat Rozália-Ibolya Biró, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Deputaților.

Zsolt Németh, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naționale a Ungariei, a declarat că Inițiativa celor Trei Mări nu este o organizație, ci un proiect politic tânăr, foarte mare și important. "Se concentrează pe construirea unei infrastructuri nord-sud pentru cooperarea în partea noastră de continent. Cea mai importantă misiune a noastră este de a reconstrui Europa Centrală. Avem oportunitățile și condițiile economice necesare. Guvernele se implică din ce în ce mai mult în proiectele Inițiativei celor Trei Mări", a spus el.

Marek Kuchciński, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Sejm-ului, a reamintit că posibilitatea unei cooperări parlamentare mai strânse a fost discutată de multe ori în timpul pandemiei. "30 de ani de națiuni libere în Europa Centrală reprezintă o perioadă în care s-au făcut progrese enorme. Unul dintre obiectivele noastre fundamentale este de a asigura condiții pentru dezvoltarea societăților, a familiilor și, de asemenea, de a asigura cooperarea cu vecinii noștri. Dimensiunea parlamentară ar trebui să fie prezentă ca fiind una dintre cele mai importante; parlamentele noastre iau decizii, aprobând politici naționale sau sprijinind cooperarea noastră pe plan internațional. În acest fel, construim stabilitate și un sentiment de securitate și o atitudine prietenoasă", a declarat fostul președinte al Sejm.

Davor Ivo Stier, reprezentantul Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Croației, a reamintit că Inițiativa celor Trei Mări a fost lansată la nivel de președinți. "Acum, guvernele și parlamentele sunt din ce în ce mai implicate. Crearea unui fond comun de investiții a fost un pas uriaș înainte. Avem nevoie de o mai mare vizibilitate, avem nevoie de acțiuni concrete și ar trebui să ne implicăm în informarea cetățenilor noștri cu privire la această inițiativă. Ar trebui să ne gândim la o cooperare între comisiile parlamentare care se ocupă de transport, infrastructură și energie", a spus el.

"Datorită cooperării parlamentare, putem coordona acțiunile și putem crea o abordare strategică a conectivității în țările din Europa Centrală. Este important să implicăm parlamentele în discuții, în schimbul de idei al acestei inițiative", a declarat președintele Comisiei pentru afaceri externe a Saeima din Letonia, Rihards Kols.

Žiga Turk, fost ministru al Dezvoltării și Reformei Economice și Sociale din Slovenia, s-a referit la ideea instituționalizării cooperării între țările din regiune. "Propunem un buget pentru digitalizare în fiecare țară pentru a crea un mecanism de coordonare a utilizării comune a fondurilor rămase. Avem o geografie, o istorie, o cultură comune; avem gânduri foarte compatibile. Trebuie să găsim proiecte specifice în jurul cărora să putem folosi sinergia care există între noi", a subliniat el.

Moderatorul discuției din cadrul celui de-al treilea panel a fost Grzegorz Górny, președintele Consiliului de Administrație al Asociației celor Trei Mări.