Care sunt riscurile \u0219i oportunit\u0103\u021bile de cooperare \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est amenin\u021bate?<\/p>\n
Sunt statele na\u021bionale situate \u00een aceast\u0103 parte a continentului nostru tratate ca subiec\u021bi? \u00ce\u0219i pot p\u0103stra patrimoniul? Cum ar trebui s\u0103 se desf\u0103\u0219oare politica economic\u0103 \u0219i investi\u021biile \u00een aceast\u0103 zon\u0103? - aceste \u00eentreb\u0103ri au fost ridicate \u00een cadrul discu\u021biei \"Europa Carpa\u021bilor\" din cadrul celui de-al XXV-lea Forum Economic de la Krynica-Zdroj.<\/p>\n
Marek Kuchci\u0144ski, vicepre\u0219edintele Sejm-ului polonez, a \u00eencurajat politicienii, reprezentan\u021bii parlamentari, reprezentan\u021bii guvernelor \u0219i autorit\u0103\u021bilor regionale, asocia\u021biile neguvernamentale, cercet\u0103torii, exper\u021bii, reprezentan\u021bii autorit\u0103\u021bilor locale din Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Ucraina, Serbia \u0219i Rom\u00e2nia s\u0103 discute toate formele, circumstan\u021bele \u0219i dependen\u021bele pentru o cooperare consistent\u0103 \u00een toate domeniile posibile.<\/p>\n
<\/p>\n
- Ni se pare c\u0103 re\u021betele politicii de dezvoltare se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul unui singur cuv\u00e2nt - cooperare\", a declarat Marek Kuchci\u0144ski. - La asta ne a\u0219tept\u0103m unii de la al\u021bii. Aceasta este ceea ce a\u0219teapt\u0103 de la noi cet\u0103\u021benii din Europa Central\u0103 \u0219i de Sud-Est. Dar se pare, de asemenea, c\u0103 ar trebui s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m la acest lucru \u00een termeni geopolitici, \u00een termeni pan-europeni din partea autorit\u0103\u021bilor Uniunii Europene \u0219i, \u00een general, din partea autorit\u0103\u021bilor Uniunii Europene.<\/p>\n
- Nu credem cu to\u021bii unii \u00een al\u021bii cu aceea\u0219i for\u021b\u0103\", a remarcat Krzysztof Szczerski, secretar de stat \u00een cadrul Cancelariei Pre\u0219edintelui Republicii Polone. - Este apelul telefonic dintre capitalele noastre primul apel la care apel\u0103m atunci c\u00e2nd avem o problem\u0103? - a \u00eentrebat ministrul Szczerski. - Pe cine sun\u0103m mai \u00eent\u00e2i? La ce capital\u0103 - Budapesta, Var\u0219ovia, Praga, Bratislava, Bucure\u0219ti - vom apela mai \u00eent\u00e2i pentru aceste probleme? Ne vom suna unul pe cel\u0103lalt sau pe altcineva? Sau s\u0103 d\u0103m un telefon afar\u0103, adic\u0103 la cineva din afara regiunii noastre? Iar acesta este un lucru care, \u00een opinia mea, necesit\u0103 o reflec\u021bie mai profund\u0103 la fiecare nivel de guvernare.<\/p>\n
El a explicat c\u0103 pre\u0219edintele polonez Andrzej Duda a efectuat prima sa vizit\u0103 extern\u0103 \u00een regiunea noastr\u0103. A plecat \u00een Estonia, la Tallinn. De asemenea, a ales o dat\u0103 simbolic\u0103 - Ziua european\u0103 de comemorare a victimelor stalinismului \u0219i nazismului, ziua aniversar\u0103 a Pactului Molotov-Ribbentrop. Acesta a fost primul \"telefon\" pe care Andrzej Duda l-a dat. Krzysztof Szczerski a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een viitorul apropiat, pre\u0219edintele polonez se va \u00eent\u00e2lni cu to\u021bi pre\u0219edin\u021bii \u0219i cu o mare parte a autorit\u0103\u021bilor din \u00eentreaga regiune. \"Se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 regiunea noastr\u0103, prin cooperare reciproc\u0103, de o situa\u021bie \u00een care poate fi divizat\u0103 de for\u021be externe, sau r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o asemenea dependen\u021b\u0103 de alte \u021b\u0103ri, de alte capitale, de alte for\u021be, inclusiv economice, ceea ce o face s\u0103 fie \u00een mod constant divizat\u0103 \u0219i condus\u0103 de for\u021be externe\", a declarat Krzysztof Szczerski. El i-a \u00eendemnat pe oameni s\u0103 cread\u0103 \u00een puterea fiec\u0103ruia.<\/p>\n
Vicepre\u0219edintele Sejm-ului polonez Marek Kuchcinski are deja o mare experien\u021b\u0103 \u00een punerea \u00een aplicare a proiectelor \"Europa Carpa\u021bilor\". \u00centr-un interviu pentru Kurier, el a declarat:<\/p>\n
- Roadele a ceea ce facem sunt cunoa\u0219terea reciproc\u0103, \u00eencurajarea \u00een continuare, sprijinirea reprezentan\u021bilor diferitelor institu\u021bii, autorit\u0103\u021bi publice, autorit\u0103\u021bi locale, guverne, organiza\u021bii interna\u021bionale ale Uniunii Europene. \u00cencurajarea unei cooper\u0103ri din ce \u00een ce mai bune.<\/p>\n
\u0218i aici \u0219tim un lucru: cooperarea este cuv\u00e2ntul cheie pentru \u021b\u0103rile carpatice. \u00cempreun\u0103, avem o diversitate at\u00e2t de mare pe care nu o are nimeni, nicio macroregiune mare din Europa. Regiunea noastr\u0103 are cel mai mare num\u0103r de \u021b\u0103ri, cel mai mare num\u0103r de frontiere. Cea mai mare diversitate \u00een ceea ce prive\u0219te natura. Avem, din p\u0103cate, \u0219i cele mai mari diferen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te nivelul de trai. Praga, Budapesta, Bratislava, Var\u0219ovia sunt cele mai bogate locuri. \u00cen schimb, estul Slovaciei, nordul Rom\u00e2niei, estul Poloniei, nord-estul Ungariei - acestea sunt cele mai s\u0103race zone din Uniunea European\u0103. Regiunile carpatice din Ucraina pot fi clasificate \u00een mod similar. Aceasta este o provocare pentru noi. Provocarea pentru noi este s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 oamenii din viitor vor avea un nivel de trai care s\u0103 nu \u00eei oblige s\u0103 emigreze \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103. Amenin\u021barea emigr\u0103rii de aici c\u0103tre alte p\u0103r\u021bi ale Europei exist\u0103, la fel ca \u0219i amenin\u021barea migra\u021biei, dar dac\u0103 ne concentr\u0103m s\u0103 ne cunoa\u0219tem unii pe al\u021bii \u0219i s\u0103 elimin\u0103m stereotipurile, atunci migra\u021bia \u00een zona noastr\u0103 va fi o problem\u0103 mai pu\u021bin grav\u0103. Desigur, ar fi mai bine, de exemplu, ca studen\u021bii din Ucraina s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 studieze \u00een Polonia, Slovacia, Ungaria, s\u0103 studieze acolo \u0219i apoi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een ora\u0219ele lor de origine pentru a continua s\u0103 lucreze pentru comunit\u0103\u021bile locale din \u021b\u0103rile lor. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru Polonia. Cu toate acestea, \u00een Polonia, dac\u0103 suntem \u00een Uniunea European\u0103, una dintre valori este c\u0103 ne-am c\u00e2\u0219tigat libertatea de circula\u021bie, libertatea de a ne stabili, libertatea de a g\u0103si un loc de munc\u0103 \u0219i libertatea de a alege la ce universitate s\u0103 studiem. Acestea sunt drepturi care ne \u00eenso\u021besc \u00eentr-o Europ\u0103 f\u0103r\u0103 frontiere. S\u0103 ne dorim ca \u00eentreaga zon\u0103 a Carpa\u021bilor s\u0103 fie liber\u0103 de aceste grani\u021be. De asemenea, trebuie s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 elimin\u0103m stereotipurile. \u00cen comunism, frontierele \u00eensemnau c\u0103 tr\u0103iam \u00een ghetouri \u00eenchise. \u00cen prezent, este nevoie de genera\u021bii \u00eentregi pentru a o descompune. Suntem \u00een curs de a sparge aceste stereotipuri\", a declarat Marek Kuchci\u0144ski.<\/p>\n
L-am \u00eent\u00e2lnit pe deputatul Andrzej Sztorc \u00een compania fostului ambasador al Ucrainei la Var\u0219ovia, profesorul Markiyan Malkis.<\/p>\n
- Fac parte din Comisia pentru UE \u0219i administra\u021bia local\u0103\", a declarat parlamentarul polonez. - Forumul economic de la Krynica este, \u00een primul r\u00e2nd, o oportunitate de a sim\u021bi toate noile tendin\u021be din economie, din sectorul energetic. Este un loc \u00een care ne \u00eent\u00e2lnim \u00een mod constant. Motivul prezen\u021bei mele ast\u0103zi aici este, printre altele, \u00eent\u00e2lnirea cu ambasadorul Malski. Toate \u00eent\u00e2lnirile importante, care sunt extrem de greu de realizat \u00een timpul anului, sunt posibile aici. Aceste \u00eent\u00e2lniri \u0219i discu\u021bii informale sunt cele mai importante. Sunt aici de diminea\u021b\u0103 \u0219i am reu\u0219it deja s\u0103 vorbesc despre Ucraina, despre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Done\u021bk. Discut\u0103m despre asta \u00een Polonia tot timpul. De aceea este at\u00e2t de important s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu oamenii care locuiesc acolo, s\u0103 auzim mesajul \u00een mod natural, \u00een direct. Aici se formeaz\u0103 prietenii, contacte economice \u0219i multe alte lucruri. \u0218i \u00een acest sens, Krynica \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te rolul - a spus Andrzej Sztorc.<\/p>\n
- \"Sunt pentru prima dat\u0103 la Forumul de la Krynica\", a declarat vicarul episcopului diecezei de Mukachev, p\u0103rintele Piotr Zharkovsky. - \u00cel reprezint pe episcopul de Mukachevsk, Antal Maynek, pre\u0219edintele Comisiei pentru ecologie \u0219i migra\u021bie a Conferin\u021bei Episcopilor Latini din Ucraina. \u00cen timpul lucr\u0103rilor, \u00een special \u00een cadrul panelului \"Europa Carpa\u021bilor\", au fost discutate o serie de subiecte, care sunt abordate \u0219i de noua enciclic\u0103 a Papei Francisc \"Laudato si\" privind ecologia. Un al doilea subiect important a fost migra\u021bia contemporan\u0103 a oamenilor din Est c\u0103tre Europa.<\/p>\n
- \"Ca parte a ini\u021biativei \"Europa Carpa\u021bilor\", particip\u0103m la acest forum de mai mul\u021bi ani\", a ad\u0103ugat directorul Institutului de Cercet\u0103ri Ecologice \u0219i Religioase al Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale din Ujgorod, profesorul asociat Alexander Bokotej. - Din delega\u021bia noastr\u0103 fac parte oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i reprezentan\u021bi ai Bisericii. Acestea nu sunt doar deliber\u0103ri foarte interesante, ci \u0219i \u00eent\u00e2lniri informale importante.<\/p>\n
Prin intermediul jurnalistului polonez Andrzej Klimczak, delega\u021bia din Transcarpatia a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu activit\u0103\u021bile Funda\u021biei Universitare din Stalowa Wola din Polonia. De asemenea, pre\u0219edintele funda\u021biei, Jolanta R\u00f3\u017ca Koz\u0142owska, fost consul general al Republicii Polone la K\u00f6ln, i-a prezentat pe oaspe\u021bii din Transcarpatia secretarului de stat al Ministerului Muncii, Integr\u0103rii \u0219i Afacerilor Sociale al landului Renania de Nord-Westfalia, Thorsten Klute.<\/p>\n
Printre ceilal\u021bi participan\u021bi obi\u0219nui\u021bi la Forumul Economic de la Krynica s-au num\u0103rat rectorul Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale Carpatice Vasyl Stefanyk, profesorul Ihor Cependa, \u0219i directorul Centrului de Studii Est-Europene de la Universitatea din Var\u0219ovia, Jan Malicki.<\/p>\n
- Subiectul de ast\u0103zi a vizat o problem\u0103 foarte interesant\u0103, deoarece a fost legat\u0103 de inegalitatea din societ\u0103\u021bile noastre, a declarat profesorul Ihor Cependa. - Nu numai \u00een \u021b\u0103rile post-sovietice, ci \u0219i \u00een \u021b\u0103rile UE. Dac\u0103 ne uit\u0103m la aceste aspecte importante, \u00een primul r\u00e2nd, a fost important s\u0103 subliniem faptul c\u0103 problemele de migra\u021bie cu care se confrunt\u0103 Uniunea European\u0103 au \u00eenceput mult mai devreme. Acum avem, de asemenea, fluxuri de migra\u021bie legate de emigrarea economic\u0103 a ucrainenilor. Al doilea lucru foarte important este c\u0103 inegalitatea social\u0103 duce la explozii sociale. Dac\u0103 ne uit\u0103m la Ucraina, evenimentele din 2004 \u0219i 2014 au demonstrat c\u0103 societatea ucrainean\u0103 dore\u0219te dreptate \u0219i cere cel mai important lucru - s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 reguli, nu s\u0103 joace dup\u0103 reguli. \u0218i acesta este cel mai important lucru. Uniunea European\u0103, \u00eempreun\u0103 cu societatea ucrainean\u0103, trebuie s\u0103 elaboreze astfel de reguli care vor contribui la aducerea acestor valori europene \u00een via\u021ba real\u0103 a societ\u0103\u021bii ucrainene c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil.<\/p>\n
- <\/span> Ce leg\u0103tur\u0103 are problema \u00eembin\u0103rii dezvolt\u0103rii economice cu protec\u021bia mediului cu tema proiectului nostru de restaurare a Observatorului Popa Ivan? - a declarat Jan Malitski. - \u00cen ciuda faptului c\u0103 proiectul de reconstruc\u021bie a observatorului se refer\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, la restaurarea unui obiect, un fost monument istoric, aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 este totu\u0219i serioas\u0103. \u00cen prezent, c\u00e2nd planific\u0103m reconstruc\u021bia \u0219i, mai ales, viitoarea func\u021bie a cl\u0103dirii reconstruite, trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim \u00een mod constant la g\u0103sirea \"mijlocului de aur\" \u00eentre func\u021bionarea observatorului reconstruit \u0219i problema consumului de ap\u0103, a de\u0219eurilor ecologice, a energiei electrice etc. \u00cen acest caz, trebuie g\u0103sit\u0103 media \"de aur\". Mai ales c\u0103 sunt un mare adversar al schimb\u0103rii infrastructurii care predomin\u0103 pe versan\u021bii Popa Ivan. Dac\u0103 va fi dup\u0103 mine - nu se vor construi drumuri asfaltate sau piste de biciclete. Nu vor exista linii de \u00eenalt\u0103 tensiune pentru a aduce electricitate. Vom \u00eencerca s\u0103 men\u021binem statutul a\u0219a cum este \u00een prezent \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 restabilim activit\u0103\u021bile observatorului. Planul este ca \u00een c\u00e2\u021biva ani, odat\u0103 cu deschiderea observatorului, s\u0103 realiz\u0103m ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat deja \u00een 1938. Adic\u0103, s\u0103 construim o cl\u0103dire \u00een mun\u021bi care, din punct de vedere tehnic, al infrastructurii, al echipamentelor, va reprezenta un salt \u00eenainte \u00een ceea ce prive\u0219te tehnologia, civiliza\u021bia, pentru c\u00e2teva decenii. De aceea, nu ne g\u00e2ndim la solu\u021bii vechi, ci doar la solu\u021bii noi, at\u00e2t \u00een sensul utiliz\u0103rii energiei electrice, c\u00e2t \u0219i al trat\u0103rii apelor reziduale. \u00cen 2015, intr\u0103m \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 prin punerea \u00een func\u021biune a primei p\u0103r\u021bi a observatorului reconstruit \u00een acest an. \u00cen acest an va fi lansat\u0103 sta\u021bia de salvare montan\u0103 polono-ucrainean\u0103. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de la sf\u00e2r\u0219itul toamnei, dac\u0103 vom reu\u0219i s\u0103 finaliz\u0103m renovarea camerelor, salvatorii montani vor fi la datorie acolo f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. Ei vor avea dou\u0103 sarcini \u00een acela\u0219i timp: \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 ofere ajutor \u0219i salvare celor care au nevoie \u00een mun\u021bi, dar \u0219i s\u0103 protejeze cl\u0103direa\", a declarat Jan Malicki.<\/p>\n Edi\u021bia jubiliar\u0103 din acest an a celui de-al XXV-lea Forum Economic de la Krynica a reunit politicieni, economi\u0219ti, reprezentan\u021bi ai \u0219tiin\u021bei \u0219i ai mediului de afaceri, care au \u00eencercat s\u0103 indice direc\u021biile de dezvoltare \u0219i obiectivele cu care se confrunt\u0103 B\u0103tr\u00e2nul Continent \u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rilor externe \u0219i a instabilit\u0103\u021bii politice \u0219i economice din cadrul Uniunii Europene. La forum au participat, de asemenea, pre\u0219edintele Poloniei, Andrzej Duda, \u0219i prim-ministrul Ewa Kopacz. Pe buzele tuturor se aflau r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i problema foarte actual\u0103 a refugia\u021bilor \u0219i imigran\u021bilor.<\/p>\n De un sfert de secol, cum reu\u0219i\u021bi s\u0103 convinge\u021bi at\u00e2t de multe personalit\u0103\u021bi, oameni cu opinii diferite din \u00eentreaga Europ\u0103 s\u0103 participe la Davosul polonez? - La aceast\u0103 \u00eentrebare a jurnalistului de la Kurier, ini\u021biatorul principal, pre\u0219edintele Consiliului de Program al Forumului Economic \u0219i al Funda\u021biei Institutul de Studii Estice, Zygmunt Berdychowski, a r\u0103spuns:<\/p>\n - <\/span> Nu \u0219tiu cum s-a \u00eent\u00e2mplat. Este absolut extraordinar pentru Europa Central\u0103, incredibil. De ce a fost posibil s\u0103 se construiasc\u0103 o astfel de institu\u021bie \u00een 25 de ani \u0219i cum a putut lua na\u0219tere \u00eentr-o lume \u00een care la fiecare c\u00e2\u021biva ani au loc schimb\u0103ri gigantice - nu pot r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare. Eu \u00eensumi m\u0103 \u00eentreb cum a fost posibil. Este dificil de g\u0103sit o explica\u021bie pentru acest fenomen. Mai presus de toate, ne dorim ca Forumul de anul viitor s\u0103 fie \u0219i mai interesant, \u0219i mai atractiv. Ne-am dori s\u0103 avem \u0219i mai mul\u021bi invita\u021bi, \u0219i mai multe subiecte. Am dori s\u0103 organiz\u0103m un mare Forum Europa-Ucraina la \u0141\u00f3d\u017a, \u00een ianuarie 2016. \u00centr-un cuv\u00e2nt, o mul\u021bime de planuri, ambi\u021bii \u0219i inten\u021bii.<\/p>\n \"Kurier Galicyjski\", Konstanty Czawaga<\/strong> Jakie s\u0105 zagro\u017cenia i szanse dla wsp\u00f3\u0142pracy w Europie \u015arodkowo-Wschodniej w warunkach zagro\u017cenia? Czy po\u0142o\u017cone w tej cz\u0119\u015bci naszego kontynentu pa\u0144stwa narodowe s\u0105 traktowane podmiotowo? Czy mog\u0105 zachowa\u0107 swoje dziedzictwo? Jak nale\u017cy prowadzi\u0107 tam polityk\u0119 gospodarcz\u0105 i poszukiwa\u0107 inwestycji? \u2013 te pytania zosta\u0142y poruszone w panelu dyskusyjnym \u201eEuropa Karpat\u201d podczas XXV Forum Ekonomicznego w Krynicy-Zdroju. […]<\/p>","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[49],"tags":[],"class_list":["post-690","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-podkarpacie"],"yoast_head":"\n
Textul a ap\u0103rut \u00een nr. 17 (237) 15-28 septembrie 2015<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"