Ini\u021biatorul \u00eent\u00e2lnirilor, \u0219eful Cabinetului Primului Ministru Marek Kuchci\u0144ski,<\/strong> el a remarcat c\u0103 aceasta este a \u0219aptea \u0219i ultima conferin\u021b\u0103 din serie. - Invit\u0103m oameni excep\u021bionali care au un impact asupra vie\u021bii publice de ast\u0103zi din \u021bara noastr\u0103 \u0219i, mai larg, ajungem \u00een trecut, dar cu g\u00e2ndul de a atrage \u00een\u021belepciune pentru viitor - a spus Kuchci\u0144ski. - Privind din perspectiva secolelor, Przemy\u015bl este un centru sentimental pentru multe na\u021biuni \u0219i culturi din Europa Central\u0103, am decis c\u0103 vom \u00eencheia acest ciclu cu participarea prietenilor no\u0219tri maghiari - a ad\u0103ugat fostul mare\u0219al. El a mai anun\u021bat c\u0103 \u00een guvern, pe urmele maghiarilor care se instruiesc \u00een limba polonez\u0103, s-a decis educarea \u00een limba maghiar\u0103 a c\u00e2torva zeci de func\u021bionari de stat. \u00cen cea de-a doua parte a \u00eent\u00e2lnirii, care a avut loc \u00een noul sediu al PTK, Marek Kuchci\u0144ski a reamintit c\u0103 acesta este, de asemenea, fostul sediu al Societ\u0103\u021bii \u0219i primul sediu al Comitetului cet\u0103\u021benesc din Przemy\u015bl, precum \u0219i sala care a fost oferit\u0103. dup\u0103 descoperirea dup\u0103 clubul Empik. \u2013 Aici Jaros\u0142aw Kaczy\u0144ski a condus \u00eent\u00e2lnirea de fondare. Istoria a f\u0103cut cerc complet, dar nu vrem doar s\u0103 ne amintim, vrem \u0219i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din ea. Suntem ghida\u021bi de preocuparea pentru r\u0103d\u0103cinile noastre, \u0219i nu numai pentru cele familiale, ci \u0219i pentru istoria, istoria Poloniei \u0219i a propriilor noastre patrii, iar aceast\u0103 istorie este foarte tulbure \u0219i dificil\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp ar\u0103t\u00e2nd marile personaje ale eroilor eroic. fapte ale unor grupuri \u00eentregi de oameni, pentru c\u0103 aici vorbeam de unit\u0103\u021bi militare \u2013 a spus \u0219eful Cancelariei Primului Ministru.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timpul primului panou: \u201eParticiparea maghiarilor la via\u021ba social\u0103, politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a \u021a\u0103rii Przemy\u015bl (secolele XIX-XX). Przemy\u015bl \u2013 un ora\u0219 cu multe culturi. Via\u021ba de zi cu zi \u00een vechiul Przemy\u015bl\u201d <\/strong>cu participarea vorbitorilor: prof. Istv\u00e1n Kov\u00e1cs, prof. Csaby Gyorgy Kissa, dr. Imre Moln\u00e1r, prof. dr. hab. Jan Draus, Dr. Lucjan Fac \u0219i dr. Tomasz Pomykacz <\/strong>s-a subliniat c\u0103 putem trata Przemy\u015bl ca pe un loc comun de amintire din Visegrad. Acesta este locul unde se odihnesc solda\u021bii maghiari - 60 la sut\u0103. Cetatea Przemy\u015bl era format\u0103 din unit\u0103\u021bi maghiare, aici o via\u021b\u0103 comun\u0103 era vibrant\u0103, se publicau literatur\u0103 \u0219i ziare \u00een german\u0103, maghiar\u0103 \u0219i polonez\u0103, unde, pe l\u00e2ng\u0103 informa\u021biile actuale, se publicau articole istorice, \u0219tiri din str\u0103in\u0103tate \u0219i poezii, inclusiv G\u00e9zy Gy\u00f3ni, care a fost capturat \u0219i a murit \u00een Rusia. S-au \u021binut slujbe pentru maghiari \u00een biserica garnizoanei, s-a dezvoltat via\u021ba cultural\u0103, a c\u00e2ntat o orchestr\u0103, au traversat importante linii de cale ferat\u0103. Przemy\u015bl \u00eenc\u0103 exist\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba maghiar\u0103, excursii pe traseul cimitirelor din Primul R\u0103zboi Mondial sunt \u00eenc\u0103 organizate pentru a educa genera\u021biile cele mai tinere \u0219i a p\u0103stra memoria str\u0103mo\u0219ilor lor, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een perioada comunist\u0103 tradi\u021bia Primului R\u0103zboi Mondial a fost uitat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Rela\u021biile polono-maghiare sunt prezentate \u00een detaliu de c\u0103tre istoricul maghiar prof. Lajos Sz\u00e1deczky Kardoss, al c\u0103rui profil ne-a fost prezentat de prof. Imre Molnar. Descrie faptele de distrugere, devastare \u0219i jaf, pustiire de c\u0103tre ru\u0219i, ceea ce este subliniat prin exemple concrete, precum faptul c\u0103 din 24.000 de locuitori din Jaros\u0142aw, doar 2-3 mii de oameni au r\u0103mas \u00een cele 8 luni de \u201eocupa\u021bie rus\u0103\u201d. ".<\/p>\n\n\n\n \u00cen acela\u0219i timp, prezent\u00e2nd situa\u021bii date, nu se sfie\u0219te s\u0103 se confrunte cu \u00eentreb\u0103ri despre soarta Poloniei: \u201eAcum un polonez poate spune despre sine ceea ce a spus c\u00e2ndva soldatul Kuruc: Patria este ar\u0103t\u0103 de s\u00e2nge... Dar ce va fi viitorul. aduce dup\u0103 acest uria\u0219 hecatomb? Deocamdat\u0103, polonezul depl\u00e2nge pe bun\u0103 dreptate starea \u021b\u0103rii sale. Furtuna r\u0103zboiului i-a pustiit patria, inamicul nu i-a cru\u021bat satele, casele. Va fi o \u00eenviere aici \u0219i, dac\u0103 da, care va fi?\u201d \u0218i continu\u0103: \u201eDac\u0103 fostele p\u0103m\u00e2nturi poloneze vor fi rec\u00e2\u0219tigate de la ru\u0219i, va fi imposibil s\u0103 nu r\u0103spundem la aceast\u0103 \u00eentrebare: care va fi soarta Poloniei \u00een viitor? Pentru c\u0103 drepturile istorice ale polonezilor trebuie incluse \u00een a\u0219ezarea final\u0103 postbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Sz\u00e1deczky-Kardos scrie pe bun\u0103 dreptate c\u0103 a trebuit s\u0103 vin\u0103 actualul r\u0103zboi mondial pentru ca na\u021biunea polonez\u0103 s\u0103 poat\u0103 da din nou un semn de via\u021b\u0103 pe scena istoriei lumii. Cele mai aprige b\u0103t\u0103lii se duc pe p\u0103m\u00e2ntul polonez, iar r\u0103zboinicii polonezi dispera\u021bi lupt\u0103 pentru viitorul \u021b\u0103rii lor \u00een r\u00e2ndurile ap\u0103r\u0103torilor no\u0219tri de renume mondial. Se lupt\u0103 cu un curaj de moarte, buzele le c\u00e2nt\u0103 c\u00e2ntecul na\u021bional din r\u0103zboaiele napoleoniene: \u201ePolonia nu a pierit \u00eenc\u0103...\u201d<\/p>\n\n\n\n Recunosc\u00e2nd acest curaj \u0219i faptul c\u0103 dup\u0103 Prim\u0103vara Na\u021biunilor, polonezii \u0219i maghiarii lupt\u0103 din nou \u00eempreun\u0103 pentru libertate, se na\u0219te \u00een el o convingere \u0219i o m\u0103rturisire: S\u0103 sper\u0103m c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului va aduce o nou\u0103 via\u021b\u0103 na\u021biunii poloneze. , regatul polonez, astfel \u00eenc\u00e2t imnul lor na\u021bional cer\u0219e\u0219te: \u201eDoamne, d\u0103-ne \u00eenapoi patria noastr\u0103 liber\u0103...<\/p>\n\n\n\n \u00ce\u0219i \u00eencheie cartea cu urm\u0103torul oftat: \u201eFie ca Dumnezeu s\u0103 dea ca ziua viitoare a p\u0103cii dup\u0103 lupte victorioase s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 pe cerul Ungariei noi, glorioasei \u0219i Poloniei libere. C\u00e2t de actual\u0103 este aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, o sarcin\u0103 pentru fiecare genera\u021bie de polonezi \u0219i maghiari\u201d.<\/p>\n\n\n\n Profesorul Jan Draus a amintit c\u0103 o parte a Republicii Polone cu Lviv \u0219i Przemy\u015bl se afla sub st\u0103p\u00e2nirea monarhiei austriece, care \u00een 1867 a fost transformat\u0103 \u00een Imperiul Austro-Ungar sub st\u0103p\u00e2nirea Habsburgilor. Din momentul dob\u00e2ndirii autonomiei, Przemy\u015bl a \u00eenceput o dezvoltare tulbure. Era un ora\u0219 \u00een care a predominat profesia de func\u021bionar \u0219i de profesor. Din \u0219coli au ie\u0219it multe figuri importante \u00een perioada autonomiei galicei, care, potrivit profesorului, ar trebui s\u0103 fie salvate de la uitare, precum prof. Henryk Jordan, W\u0142adys\u0142aw Tarnawski, Kazimierz Kolbuszewski, Tymon Terlecki, Kazimierz Klink, Moj\u017cesz Shorr, Marian Zimmermann, Marian Stro\u0144ski, Herman Lieberman, Jaroslaw Rodnicki, Adam Sapieha.<\/p>\n\n\n\n Al doilea panel, cu participarea vicepre\u0219edintelui Sejm prof. dr. hab. Ryszard Terlecki \u0219i Dr. Jan Musia\u0142 a fost intitulat: \u201e\u00centre Lviv \u0219i Cracovia. Educa\u021bie \u0219i \u0219colarizare \u00een Przemy\u015bl - de la Colegiul Iezuit la PWSW din Przemy\u015bl. <\/strong>Se discut\u0103 despre istoria educa\u021biei, care \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 \u00een mare parte dezvoltarea Bisericii - ordinele iezui\u021bilor \u0219i piarist - \u0219i mai t\u00e2rziu, inclusiv soarta dramatic\u0103 a profesorilor universit\u0103\u021bilor din Cracovia \u0219i Lviv, moartea unor oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 remarcabili din m\u00e2inile germanilor \u00een Profesori din Lviv sau Cracovia prin\u0219i \u00eentr-o capcan\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a c\u0103rui consecin\u021b\u0103 a fost un lag\u0103r de concentrare, precum \u0219i persecu\u021bii ulterioare de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile staliniste, arest\u0103ri \u0219i cariere subordonate sistemului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ultimul punct al \u00eent\u00e2lnirii \u2013 promovarea c\u0103r\u021bii Dr. Jan Musia\u0142 \u201eSecolul blestemat \u2013 un secol minunat. Despre aspectele compensatorii ale literaturii poloneze a secolului al XIX-lea\u201d \u2013 <\/strong>autorul a atras aten\u021bia asupra problemei semi-adev\u0103rurilor \u0219i nara\u021biunilor care \u00eentunec\u0103 adev\u0103rul prezent \u00een spa\u021biul public. El a subliniat c\u0103 \u00een carte dore\u0219te s\u0103 revin\u0103 la teza c\u0103 merit\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eent\u0103reasc\u0103 spiritul, c\u0103 merit\u0103 s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 identitatea \u0219i a comunit\u0103\u021bii pe o spiritualitate \u00eent\u0103rit\u0103. El a remarcat c\u0103 cartea urmeaz\u0103 trei piste: istorico-literar, referitor la tipurile de genuri literare, \u0219i psihanalitic.<\/p>\n\n\n\n 19 listopada w Przemy\u015blu odby\u0142a si\u0119 konferencja zorganizowana przez Przemyskie Towarzystwo Kulturalne \u201eWydarzenia i ludzie XIX i XX wieku \u2013 Przemy\u015bl, Ziemia Przemyska, Podkarpacie w Europie Karpat\u201d po\u015bwi\u0119cona relacjom polsko-w\u0119gierskim na ziemi przemyskiej oraz o\u015bwiacie i szkolnictwu mi\u0119dzy Lwowem a Krakowem. Pomys\u0142odawca spotka\u0144, szef Kancelarii Premiera Marek Kuchci\u0144ski, zaznaczy\u0142, \u017ce jest to si\u00f3dma i ostatnia […]<\/p>","protected":false},"author":21,"featured_media":26959,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[50,3],"tags":[],"class_list":["post-26957","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-wspolpraca-miedzynarodowa","category-wydarzenia"],"yoast_head":"\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/ttrtjmmk.jpg\")
<\/a><\/figure>\n\n\n\n<\/a><\/figure>\n\n\n\n<\/a><\/figure>\n\n\n\n<\/a><\/figure>\n\n\n\n<\/a><\/figure>\n\n\n\n<\/a><\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"