Cea de-a XXXIII-a conferin\u021b\u0103 \"Europa Carpa\u021bilor\", organizat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional sub auspiciile Sejm-ului Republicii Polone - \u00een cooperare cu parlamentele \u0219i institu\u021biile nu numai din \u021b\u0103rile carpatice, ci \u0219i din Europa Central\u0103 \u00een sensul cel mai larg - a fost convocat\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie special\u0103. Ini\u021bial, trebuia s\u0103 aib\u0103 loc \u00een Ucraina - la Yaremcz, \u00een Carpa\u021bii Orientali, \u00een apropiere de Muntele Negru, dar r\u0103zboiul \u00een curs de desf\u0103\u0219urare a z\u0103d\u0103rnicit aceste planuri. A\u0219a c\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u00een ospitalierul \u0219i frumosul Krasiczyn. <\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 privim \u00een urm\u0103 \u0219i ne \u00eentoarcem pentru o clip\u0103 chiar \u0219i la vremurile \u00een care cre\u0219tinismul a fost adoptat \u00een Europa Central\u0103 de c\u0103tre Polonia, Rutenia Kieveneasc\u0103, Ungaria sau Republica Ceh\u0103, putem vedea c\u0103 \u00een fiecare genera\u021bie \u0219i secol care a urmat exist\u0103 numeroase exemple de oameni remarcabili din aceste \u021b\u0103ri care au lucrat \u00eempreun\u0103 \u00een ciuda disputelor politice, a intereselor diferite ale conduc\u0103torilor \u0219i a religiilor diferite, exemple de circumstan\u021be \u0219i evenimente semnificative legate de partea noastr\u0103 de Europ\u0103 - d\u00e2ndu-i caracteristici speciale \u0219i unice, care au fost descrise de multe ori. Printre acestea se num\u0103r\u0103 tr\u0103s\u0103turi care chiar \u00eencurajeaz\u0103 cooperarea central-european\u0103 \u0219i care merit\u0103 s\u0103 fie amintite ast\u0103zi. <\/p>\n\n\n\n
Europa Central\u0103 r\u0103m\u00e2ne divizat\u0103 de frontiere. Nu departe de aici, la o duzin\u0103 de kilometri distan\u021b\u0103, avem grani\u021ba Uniunii Europene. Gra\u021bie providen\u021bei \u0219i oamenilor - politicieni din Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Rom\u00e2nia sau Bulgaria - aceste \u021b\u0103ri fac parte din Uniunea European\u0103 din 2004 sau, cel t\u00e2rziu, din 2007. A\u0219a am ie\u0219it din orbita de influen\u021b\u0103 a Moscovei. Al\u021bii, \u00eens\u0103, sunt \u00eenc\u0103 \u00een interiorul ei. Ne-am reconstruit statele \u00een pace, consolid\u00e2ndu-ne independen\u021ba \u00een disputele interne \u0219i intra-UE - a\u0219a cum a\u0219 spune eu. \u00cen Ucraina au loc lupte regulate. De aceea, conferin\u021ba noastr\u0103 de ast\u0103zi este dedicat\u0103 \u00een mare parte r\u0103zboiului din Ucraina \u0219i tuturor consecin\u021belor sale. <\/p>\n\n\n\n
Ast\u0103zi, 13 mai, ne \u00eent\u00e2lnim \u0219i la Krasiczyn cu ocazia unei anivers\u0103ri importante. \u00cen urm\u0103 cu exact 150 de ani, a fost deschis\u0103 prima linie de cale ferat\u0103 \u0219i un tren de pasageri a \u00eenceput s\u0103 circule de la Przemy\u015bl la Chyr\u00f3w \u0219i apoi la Budapesta. La acea vreme, nu existau grani\u021be ale UE, a\u0219a c\u0103 era posibil s\u0103 se c\u0103l\u0103toreasc\u0103 liber \u00een Chyr\u00f3w \u0219i mai departe: \u00een Rom\u00e2nia, Ungaria \u0219i a\u0219a mai departe. Acesta este motivul pentru care ne \u00eent\u00e2lnim la nivel interna\u021bional, pentru a vorbi, de asemenea, despre cooperarea de vecin\u0103tate, despre cooperarea \u00eentre na\u021biuni, pentru a c\u0103uta ceea ce ne une\u0219te \u0219i ne \u00eent\u0103re\u0219te reciproc. Dorim s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im reflec\u021biile \u0219i impresiile noastre. S\u0103 ne amintim c\u0103 atunci c\u00e2nd vorbim despre prezent, vorbim \u0219i ne g\u00e2ndim \u0219i la viitor. <\/p>\n\n\n\n
Unele dintre evenimentele sau subiectele acestei conferin\u021be vor fi foarte importante, altele importante, iar altele oarecum tradi\u021bionale. Discut\u0103m \u00eentotdeauna despre infrastructur\u0103, precum \u0219i despre fondurile europene. Cu toate acestea, vom vorbi pentru prima dat\u0103 despre transformarea \u0219i reconstruc\u021bia Ucrainei (o discu\u021bie de grup dedicat\u0103 acestui subiect va \u00eencheia conferin\u021ba noastr\u0103). Vor fi prezentate, de asemenea, planuri concrete de transformare viitoare. <\/p>\n\n\n\n
Vom vorbi despre proiectul Collegium Carpathicum \u00een moduri noi. Vom vorbi, de asemenea, despre diversitatea Europei carpatice, despre rutele civiliza\u021biei, care sunt cele mai importante pentru noi, deoarece ele leag\u0103, ca s\u0103 spunem a\u0219a, nu doar Estul \u0219i Vestul, ci \u0219i Nordul \u0219i Sudul. <\/p>\n\n\n\n
\u0218i toate acestea \u00een zona Carpa\u021bilor, o regiune de o diversitate frumoas\u0103, care aduce cu ea nu numai o mare bog\u0103\u021bie natural\u0103, o bog\u0103\u021bie de faun\u0103 \u0219i flor\u0103, ci \u0219i o bog\u0103\u021bie unic\u0103 de oameni \u0219i de g\u00e2ndurile lor curajoase. Oameni care, baz\u00e2ndu-se pe mo\u0219tenirea trecutului, construiesc viitorul: o nou\u0103 identitate pentru Europa Carpatic\u0103 \u00een vremuri de mari \u0219i noi provoc\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n
Marek Kuchci\u0144ski<\/p>\n\n\n\n