{"id":25562,"date":"2022-06-17T20:53:50","date_gmt":"2022-06-17T18:53:50","guid":{"rendered":"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/?p=25562"},"modified":"2023-02-01T13:25:48","modified_gmt":"2023-02-01T12:25:48","slug":"strych-o-srodowisku-kulturalnym-w-czasach-prl","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/ro\/wydarzenia\/strych-o-srodowisku-kulturalnym-w-czasach-prl\/","title":{"rendered":"\"STRYCH\". DESPRE MEDIUL CULTURAL \u00ceN VREMURILE PRL"},"content":{"rendered":"

Aceast\u0103 carte este o \u00eencercare de a descrie un loc care este mai degrab\u0103 un labirint metafizic de opinii dec\u00e2t o camer\u0103 din podul unei case situate pe o strad\u0103 modest\u0103 din Przemy\u015bl. Ar fi o lips\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de mo\u0219tenirea \"Mansardei culturale\" s\u0103 \u00eei d\u0103m form\u0103 ani mai t\u00e2rziu. De aceea, \u00eent\u00e2lnirile comunit\u0103\u021bii intelectuale \u0219i artistice din Podkarpacie Bohemia cu cercurile universitare, politice \u0219i culturale din alte p\u0103r\u021bi ale Poloniei \u0219i din str\u0103in\u0103tate sunt descrise chiar de c\u0103tre participan\u021bii s\u0103i. Aceasta este o imagine a lumii opozi\u021biei de atunci: divers\u0103, plin\u0103 de nelini\u0219te, grij\u0103, curaj, curiozitate \u0219i deschidere. O imagine pictat\u0103 \u00een cuvinte, dar aceasta este doar o dimensiune. Restul trebuie s\u0103 fie descoperit de spectatorul sensibil. A se \u00eent\u00e2lni cu partenerul pentru conversa\u021bii, deliber\u0103ri, argumente...<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

INTRODUCERE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mansarda este asociat\u0103 cu un loc misterios, oarecum ascuns de vizitatorul obi\u0219nuit. \u00cen acela\u0219i timp, st\u00e2rne\u0219te curiozitatea fa\u021b\u0103 de ceea ce ascunde, este o promisiune a ceva interzis, o oaz\u0103 de lucruri, g\u00e2nduri \u0219i imagina\u021bii care s-au oprit pentru o clip\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toria lor \u00eentre lumea real\u0103. Experien\u021bele adunate \u00een pod cap\u0103t\u0103 un nou sens \u0219i se \u00eentorc din nou la oameni. A\u0219a a fost Mansarda Cultural\u0103: o revist\u0103 subteran\u0103 creat\u0103 \u00een pod, \u00een capul oamenilor care c\u0103utau ad\u0103post de o lume ostil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Numele revistei se referea la mo\u0219tenirea genera\u021biilor, pr\u0103fuit\u0103, abandonat\u0103 undeva \u00een pod, dar f\u0103r\u0103 de care imaginea comunit\u0103\u021bii ar fi fost incomplet\u0103. Pentru unii, a fost o ocazie de a se \u00eent\u00e2lni cu arta, pentru al\u021bii, un g\u00e2nd nou, o idee. Mansarda Cultural\u0103 nu este doar numele unei reviste literare \u0219i artistice, ci \u0219i un loc de \u00eent\u00e2lnire pentru un grup de prieteni care creeaz\u0103 un circuit cultural independent. Era o mansard\u0103 adaptat\u0103 a unei case individuale, plin\u0103 de lucr\u0103ri de arti\u0219ti, tablouri \u0219i c\u0103r\u021bi, cu vedere spre dealurile din jur. \u00cen fa\u021ba casei, era o livad\u0103 veche de c\u00e2teva zeci de ani, cu o livad\u0103 larg\u0103 de meri \u0219i o paji\u0219te necosit\u0103 cu multe flori. Mult\u0103 verdea\u021b\u0103 peste tot. \"Din perspectiva mansardei am privit lumea din jurul nostru, f\u0103r\u0103 s\u0103 uit\u0103m de existen\u021ba subsolului. Tr\u0103iam o via\u021b\u0103 oarecum dualist\u0103: munceam, ne ocupam de treburile cotidiene conform regulilor comuniste, dar separat din punct de vedere spiritual\", a scris Marek Kuchci\u0144ski, gazda mansardei \u0219i unul dintre redactorii revistei, \u00een introducerea la reeditare. (\"SK\" a mai fost editat de Jan Musia\u0142, Miros\u0142aw Koco\u0142 \u0219i, mai t\u00e2rziu, de Mariusz Ko\u015bciuk).<\/p>\n\n\n\n

Profesorul Jaros\u0142aw Pieka\u0142kiewicz, de exemplu, nu se teme de compara\u021bii \u00eendr\u0103zne\u021be: Mansarda avea mai mult\u0103 importan\u021b\u0103 dec\u00e2t pare la prima vedere. Atmosfera acestor \u00eentruniri mi-a amintit de \u00eentrunirile mele din armata de cas\u0103. \u00cen mansard\u0103, ca \u0219i \u00een Armata Na\u021bional\u0103, ne sim\u021beam liberi. Desigur, \u00een timpul r\u0103zboiului, am riscat mult mai mult, din cauza torturii \u0219i a mor\u021bii, dar pentru noi, ca \u0219i pentru membrii mansardei, \"Polonia nu este \u00eenc\u0103 pierdut\u0103 c\u00e2t tr\u0103im\". Membrii Atticului riscau s\u0103 fie h\u0103r\u021bui\u021bi de autorit\u0103\u021bile comuniste, poate chiar aresta\u021bi \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, s\u0103 aib\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een carier\u0103. Ca \u0219i noi, cei din Armata Na\u021bional\u0103, erau o minoritate, pentru c\u0103 majoritatea polonezilor credeau c\u0103 este necesar s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Mansarda cultural\u0103\" r\u0103m\u00e2ne un simbol p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Nu exist\u0103 niciun expert serios \u00een istoria culturii \u0219i a politicii anilor 1980 \u00een Polonia care s\u0103 nu vad\u0103 schimb\u0103ri \u00een \"Mansard\u0103\". Nu a aprins flac\u0103ra care a mistuit \u00eentregul comunism, dar a fost una dintre sc\u00e2nteile care au aprins imagina\u021bia individual\u0103 \u0219i colectiv\u0103 a vremii. Chiar \u0219i cei mai mari adversari ai lui Marek Kuchci\u0144ski recunosc c\u0103 acesta a reu\u0219it s\u0103 creeze un loc \u00een Przemy\u015bl, la periferia Poloniei postbelice, care a dat un semn celorlal\u021bi: \"Putem ajunge mai departe\", atr\u0103g\u00e2nd g\u00e2nditori de renume, d\u00e2nd \u00eencredere tinerilor activi\u0219ti. Pentru c\u0103 dac\u0103 a func\u021bionat \u00een Przemy\u015bl, care era mai aproape de mun\u021bii s\u0103lbatici Bieszczady dec\u00e2t de saloanele canapelelor din marile ora\u0219e \u0219i de mi\u0219c\u0103rile muncitore\u0219ti din marile industrii, de ce s\u0103 nu facem revolu\u021bia Solidarit\u0103\u021bii \u00een alt\u0103 parte? Face\u021bi-o mai atractiv\u0103 printr-o reflec\u021bie mai profund\u0103 asupra omului, a locului s\u0103u \u00een cultur\u0103 \u0219i istorie \u0219i a diferitelor expresii ale rebeliunii.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd ne g\u00e2ndim la formarea opiniei ast\u0103zi, accept\u0103m imediat realitatea actual\u0103 a bulei informa\u021bionale. Ca societate, suntem \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een grupuri mici. Ne punem singuri cadre ideologice, iar acestea sunt impuse \u0219i de tehnologie. \u00cen prezent, opiniile sunt \u00een mare parte formatate de algoritmii f\u0103r\u0103 suflet ai sistemelor de filtrare a informa\u021biilor de pe internet. Acestea sunt menite s\u0103 ne men\u021bin\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de confort intelectual, r\u0103spunz\u00e2nd unor nevoi predefinite. Przemy\u015bl-ul anilor 1980 nu a cunoscut un astfel de cadru, datorit\u0103 c\u0103ruia cultura independent\u0103 se putea \u00eent\u00e2lni la un loc cu opozi\u021bia agricol\u0103 \u0219i cu mi\u0219carea clandestin\u0103 Solidaritatea. Intelectualitatea profund catolic\u0103 a g\u0103sit un teren comun cu fermierul, ale c\u0103rui principale preocup\u0103ri erau cump\u0103rarea controlat\u0103 a porcilor \u0219i realitatea grosolan\u0103 a fermei de stat. \u00cen acest creuzet de influen\u021be, pasiunile rebelilor hippie se amestecau cu admonest\u0103rile pastorale  <\/em>Ignacy Tokarczuk, episcop de Przemy\u015bl. Religiozitatea polonez\u0103 tradi\u021bional\u0103 s-a ciocnit cu logica credin\u021bei ambigue a lui Wittgenstein.<\/p>\n\n\n\n

Se poate spune, prin urmare, c\u0103 acest studiu nu urm\u0103re\u0219te o \u00een\u021belegere f\u0103r\u0103 echivoc a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat \u00een podul unei case mici de la periferia ora\u0219ului Przemy\u015bl. Va r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna o interpretare a oamenilor care au fost acolo. Pentru c\u0103 au fost acolo din motive diferite, au urmat c\u0103i diferite \u0219i asta a fost for\u021ba acestui loc. Ast\u0103zi, podul este judecat \u0219i dup\u0103 persoana gazdei sale de atunci. Un om la fel de greu de evaluat f\u0103r\u0103 echivoc ca \u0219i \"Mansarda cultural\u0103\" \u00eens\u0103\u0219i. Marek Kuchci\u0144ski - Mare\u0219al al Sejm-ului, unul dintre cei mai u\u0219or de recunoscut politicieni ai partidului care se afl\u0103 la putere f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere din 2015. Sau poate, totu\u0219i, omul din pod, un vis\u0103tor aplecat asupra unei ma\u0219ini de scris, \u00eenconjurat de c\u0103r\u021bi \u0219i t\u00e2njind dup\u0103 libertate \u00een timpul unor lungi peregrin\u0103ri solitare \u00een Mun\u021bii Bieszczady. Aceast\u0103 a doua fa\u021b\u0103 este aproape necunoscut\u0103. Un tobo\u0219ar \u00een arta de avangard\u0103 implicat \u00een scena urmat\u0103 de Grotowski \u0219i - s\u0103 ne imagin\u0103m o astfel de imagine arcadian\u0103 - un hippie care alearg\u0103 pe o paji\u0219te din Lublin, culeg\u00e2nd alb\u0103strele \u0219i cotoare \u0219i spice de gr\u00e2u pentru un buchet de c\u00e2mp pentru prietenii s\u0103i care \u00eel hr\u0103neau cu g\u0103lu\u0219te ruse\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Kuchci\u0144ski \u0219i-a l\u0103sat cea mai puternic\u0103 amprent\u0103 nu doar pentru c\u0103 era gazda mansardei - de fapt, nu a condus el \u00eensu\u0219i revista -, ci \u0219i pentru c\u0103 avea un dar pentru organizare. A reu\u0219it s\u0103 conving\u0103 pe oricine s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un duplicator, \u0219tia cum s\u0103 scoat\u0103 o coal\u0103 de h\u00e2rtie din p\u0103m\u00e2nt. A \u00eembinat \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea cu curajul. Nu era cunoscut pentru politica sa \u00een cadrul mi\u0219c\u0103rii clandestine Solidaritatea. Cu toate acestea, \u00een Silezia \u0219i \u00een regiunea Podkarpacie, se \u0219tia c\u0103, dac\u0103 cineva amenin\u021bat cu internarea trebuia transferat, era suficient s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Marek, deoarece acesta era capabil s\u0103 scoat\u0103 dintr-un tren \u00een mi\u0219care persoanele c\u0103utate de SB. Kuchci\u0144ski era apreciat de episcopi \u0219i de preo\u021bii \"obi\u0219nui\u021bi\". Cu toate acestea, de obicei prefera s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een umbr\u0103. \"Strych Kulturalny\" tindea, de asemenea, s\u0103 se refere la mo\u0219tenirea intelectual\u0103, perfor\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba interlocutorului cu nume de filosofi \u0219i istorici.<\/p>\n\n\n\n

Este dificil de definit f\u0103r\u0103 echivoc ce a fost \"podul cultural\" \u0219i ce impact a avut asupra con\u0219tiin\u021bei multor oameni. Profesorul Krzysztof Dybciak, istoric \u0219i teoretician literar, eseist \u0219i autor de poezii, \u00ee\u0219i aminte\u0219te de evenimentele culturale, numite uneori \"\u00eent\u00e2lniri \u00een mansard\u0103\", \u0219i de numerele revistei: \"Erau fenomene originale pe harta culturii independente care existau \u00een afara structurilor statului comunist. Una dintre tr\u0103s\u0103turile neobi\u0219nuite a fost fenomenul de atragere a colaboratorilor nu numai din Polonia. La acea vreme, era cu adev\u0103rat excep\u021bional ca at\u00e2t de mul\u021bi arti\u0219ti \u0219i intelectuali britanici s\u0103 concerteze \u00eentr-un ora\u0219 mic (dup\u0103 standardele europene), chiar la grani\u021ba cu Imperiul R\u0103ului. \u0218i nu orice artist a fost g\u0103zduit la Przemy\u015bl; profesorii Mark Lilla \u0219i Roger Scruton sunt figuri importante \u00een domeniul \u0219tiin\u021belor umaniste din lume. \u0218i totu\u0219i, cuno\u0219tin\u021bele despre un fenomen at\u00e2t de valoros al culturii libere din anii '80 sunt pu\u021bine\".<\/p>\n\n\n\n

Marta Olejnik<\/em><\/p>\n\n\n\n