Profesorul Paruch explic\u0103 faptul c\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103 a viziunii partidului Lege \u0219i Justi\u021bie asupra politicii externe poloneze este eurorealismul, \u00een opozi\u021bie cu euroscepticismul \u0219i euroentuziasmul. \"Euro-entuziasmul \u0219i euroscepticismul au devenit pozi\u021bii dogmatice, iar reprezentan\u021bii acestor puncte de vedere nu au reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 la compromisuri sau chiar s\u0103-\u0219i modifice opiniile pe baza tendin\u021belor interna\u021bionale \u0219i \u00een special a situa\u021biei din Europa.\"<\/em> - explic\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n Profesorul Paruch subliniaz\u0103 c\u0103, din punctul de vedere al Partidului Lege \u0219i Justi\u021bie, este gre\u0219it s\u0103 ne \u00eemp\u0103r\u021bim \u00een sceptici \u0219i entuzia\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Pentru entuzia\u0219ti, UE a devenit treptat o prioritate fa\u021b\u0103 de stat, care are dreptul de a limita suveranitatea statelor membre \u0219i chiar de a interveni \u00een politica intern\u0103 a acestora. Pentru euro-entuzia\u0219tii (\u00een principal liberali, progresi\u0219ti), UE nu este v\u0103zut\u0103 ca o organiza\u021bie interna\u021bional\u0103, ci mai degrab\u0103 ca o entitate de tip \"super-stat\".<\/p>\n\n\n\n Locuitorii acestui superstat ar trebui s\u0103 reprezinte o societate suprana\u021bional\u0103 (sau mai degrab\u0103 postna\u021bional\u0103). Adep\u021bii acestei tendin\u021be se a\u0219teapt\u0103 ca la sf\u00e2r\u0219itul acestui experiment constructivist s\u0103 apar\u0103 o federa\u021bie european\u0103 - un superstat construit pe ruinele na\u021biunilor europene.<\/p>\n\n\n\n Pentru lege \u0219i justi\u021bie \"este o falsificare \u0219i o denaturare a realit\u0103\u021bii europene, dominat\u0103 de na\u021biuni \u0219i de statele care le reprezint\u0103, cu o identitate politic\u0103 proprie, modelat\u0103 de procesul istoric [...] Nu exist\u0103 europeni. Continentul nostru este locuit de popoare diferite, iar caracteristicile comune pe care le dator\u0103m cre\u0219tinismului nu sunt suficiente pentru a crea un demos european.<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Pentru pre\u0219edintele Lech Kaczy\u0144ski, absen\u021ba acestui demos a \u00eensemnat at\u00e2t lipsa unei identit\u0103\u021bi europene, c\u00e2t \u0219i lipsa unei opinii publice europene. \u00centr-un interviu acordat \u00een ianuarie 2006 pentru PAP, regretatul pre\u0219edinte a subliniat c\u0103 \".Europenii tind s\u0103 se defineasc\u0103 drept polonezi, germani, francezi, danezi etc. [...]\". <\/em>Din punctul de vedere al lui Lech Kaczy\u0144ski, elementul de leg\u0103tur\u0103 al UE este \"solidaritate \u00eentre statele membre, construit\u0103 \u00een jurul unor interese comune<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Profesorul Paruch subliniaz\u0103 c\u0103 majoritatea teoriilor privind integrarea \u00ee\u0219i au originea \u00een g\u00e2ndirea liberal\u0103. \"Urm\u0103toarele elemente sunt \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een liberalism: (neo)func\u021bionalismul, teoria comunic\u0103rii, abordarea interna\u021bional\u0103, institu\u021bionalismul \u0219i guvernan\u021ba pe mai multe niveluri. Pentru liberali, UE a devenit obiectul analizelor \u0219i previziunilor academice, precum \u0219i argumentul c\u0103 rela\u021biile interna\u021bionale au suferit schimb\u0103ri fundamentale de natur\u0103 istoric\u0103. Dar pentru reali\u0219ti, Uniunea este doar o organiza\u021bie interna\u021bional\u0103 care trebuie analizat\u0103 pe baza cuno\u0219tin\u021belor noastre despre rela\u021biile interna\u021bionale, politica extern\u0103 \u0219i stat. <\/em>\"<\/p>\n\n\n\n Politologul de la Lublin avanseaz\u0103 teoria conform c\u0103reia scepticii suprainterpreteaz\u0103, de asemenea, rolul politic al UE, v\u0103z\u00e2nd-o ca pe \"o amenin\u021bare la adresa na\u021biunii \u0219i a statului polonez din punct de vedere identitar, mental, civiliza\u021bional, cultural, social \u0219i economic<\/em>.\"<\/p>\n\n\n\n Pentru sceptici, Uniunea European\u0103 este o negare a integr\u0103rii europene \u0219i, \u00een opinia lor, Polonia ar trebui s\u0103 ac\u021bioneze \u00een afara acestei Uniuni, care d\u0103uneaz\u0103 intereselor na\u021bionale, atac\u0103 valorile cre\u0219tine \u0219i amenin\u021b\u0103 democra\u021bia, sem\u0103n\u00e2nd uneori chiar cu URSS.<\/p>\n\n\n\n La o \u00eent\u00e2lnire public\u0103 a Partidului Lege \u0219i Justi\u021bie \u00een 2019, deputatul Konrad Szymanski a atras aten\u021bia asupra a ceea ce el interpreteaz\u0103 ca fiind dou\u0103 forme de populism: una anti-european\u0103, cealalt\u0103 euro-entuziast\u0103. Potrivit acestuia \"Primul \u00eenflore\u0219te prin sloganuri na\u021bionaliste, al doilea \u00een numele UE [...].<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Waldemar Paruch confirm\u0103 c\u0103 alegerea orient\u0103rii eurorealiste a PiS, ca \u0219i atitudinea sa fa\u021b\u0103 de NATO, este \"profund ideologic\u0103<\/em>\". El continu\u0103 s\u0103 explice c\u0103 o caracteristic\u0103 a eurorealismului este \".acceptarea pe scar\u0103 larg\u0103 a integr\u0103rii, dar cu avertismente importante:<\/em><\/p>\n\n\n\n 1) fa\u021b\u0103 de anumite tendin\u021be de creare a unui spa\u021biu public transna\u021bional;<\/em><\/p>\n\n\n\n 2) c\u0103tre un transfer treptat de competen\u021be importante de la statele membre c\u0103tre institu\u021biile europene;<\/em><\/p>\n\n\n\n 3) spre crearea treptat\u0103 mai \u00eent\u00e2i a unui superstat, apoi a unei federa\u021bii europene \u0219i a unei na\u021biuni europene ca baz\u0103 social\u0103;<\/em><\/p>\n\n\n\n 4) \u00een fa\u021ba unor proceduri \u0219i negocieri inerente sistemului politic al Uniunii Europene care \u00eenlocuiesc valorile pe care ar trebui s\u0103 se bazeze Comunitatea. <\/em>\"<\/p>\n\n\n\n Pentru liderul Lege \u0219i Justi\u021bie, Jaros\u0142aw Kaczy\u0144ski, simpla aderare la UE (sau la NATO) nu ar trebui s\u0103 fie considerat\u0103 un succes. \u00cen opinia sa, ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat este atitudinea guvernului \u00een cadrul acestor organiza\u021bii. Chiar \u00eenainte de aderarea Poloniei la UE \u00een 2004, Jaros\u0142aw Kaczy\u0144ski a sus\u021binut c\u0103 condi\u021bia sine qua non a ader\u0103rii \u021b\u0103rii sale la UE ar trebui s\u0103 fie certitudinea p\u0103str\u0103rii suveranit\u0103\u021bii sale.<\/p>\n\n\n\n Waldemar Paruch explic\u0103 faptul c\u0103, pentru Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie, intrarea \u00een UE a fost at\u00e2t o necesitate istoric\u0103, c\u00e2t \u0219i o alegere pragmatic\u0103. Liderii PiS credeau c\u0103 refuzul de a adera la UE ar condamna Polonia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe orbita Moscovei. \u00cen 2002, Jaroslaw Kaczynski a sintetizat situa\u021bia spun\u00e2nd c\u0103 Polonia era pur \u0219i simplu \"nu a avut de ales<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, patru ani mai t\u00e2rziu, fratele s\u0103u geam\u0103n, Lech, avea s\u0103 explice abordarea partidului s\u0103u fa\u021b\u0103 de aderarea la UE. \"[...] Sunt \u00een favoarea Uniunii Europene. A pretinde c\u0103 sunt unul \u00eempotriva Uniunii este o ne\u00een\u021belegere.\" <\/em>El va sublinia, de asemenea, c\u0103, \u00een opinia sa, aderarea Poloniei la UE este \"succes uria\u0219<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n Deficitul democratic al institu\u021biilor UE<\/strong><\/p>\n\n\n\n Potrivit conducerii PiS, unul dintre cei mai importan\u021bi factori care determin\u0103 pozi\u021bia Poloniei \u00een jocul european r\u0103m\u00e2ne suveranitatea statului. Din acest motiv, \u00eenc\u0103 din 2002, Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie a formulat cererea de modificare a Constitu\u021biei poloneze pentru a garanta superioritatea drepturilor constitu\u021bionale ale Poloniei fa\u021b\u0103 de drepturile prev\u0103zute de tratatele UE, lu\u00e2nd astfel modelul Germaniei. Cuvintele cheie ale viziunii politicii europene a PiS sunt suveranitate, solidaritate \u0219i libertate.<\/p>\n\n\n\n Profesorul Waldemar Paruch men\u021bioneaz\u0103 \u00een cartea sa, care detaliaz\u0103 g\u00e2ndirea politic\u0103 a fra\u021bilor Kaczynski, c\u0103 \u00een vederea intr\u0103rii \u00een UE \"a cerut respectarea a dou\u0103 principii:<\/em><\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 cum arat\u0103 Waldemar Paruch \u00een cartea sa, atitudinea critic\u0103 a conducerii PiS fa\u021b\u0103 de institu\u021biile europene nu este nou\u0103. \u00cen 2005, fra\u021bii Kaczynski au publicat un document intitulat \"The European Union. Polonia catolic\u0103 \u00eentr-o Europ\u0103 cre\u0219tin\u0103<\/em>, \u00een care au cerut \"includerea \u00een Constitu\u021bia european\u0103 a unei referiri la Dumnezeu \u0219i la mo\u0219tenirea cre\u0219tin\u0103 a Europei<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Profesorul Paruch aminte\u0219te c\u0103 acest document (publicat cu pu\u021bin timp \u00eenainte de victoria partidului Lege \u0219i Justi\u021bie \u00een alegerile parlamentare din 2005) con\u021bine critici dure la adresa UE. Dintr-un pasaj din text, afl\u0103m c\u0103 \u00een anumite cazuri extreme \".UE sus\u021bine degenerarea, patologiile morale \u0219i chiar crimele considerate ca fiind o expresie a libert\u0103\u021bii umane \u0219i un simbol al unei societ\u0103\u021bi deschise.<\/em>\". Waldemar Paruch continu\u0103 s\u0103 sublinieze c\u0103 astfel de atacuri nu se vor mai reg\u0103si \u00een viitoarele programe ale PiS, mai ales \u00een perioada 2014-2019.<\/p>\n\n\n\n Mai t\u00e2rziu \u00een carte, el reia o declara\u021bie a eminentului profesor Krzysztof Szczerski, fost consilier apropiat al pre\u0219edintelui Andrzej Duda, cu privire la institu\u021biile europene. \"Institu\u021biile europene [...] nu pot fi ele \u00eensele baza propriei lor autorit\u0103\u021bi [...] Pe baza tratatelor, numai statele membre pot conferi competen\u021be, deoarece ele sunt cele care au competen\u021ba de a face acest lucru\". Cu alte cuvinte, institu\u021biile UE sunt v\u0103zute ca instrumente create pentru a ajuta statele membre \u0219i pentru a lucra pentru binele comun. <\/em>\"<\/p>\n\n\n\n A doua zi dup\u0103 victoria PiS \u00een alegerile parlamentare din toamna anului 2015, rela\u021biile dintre Bruxelles \u0219i Var\u0219ovia s-au r\u0103cit brusc. Din punctul de vedere al guvernului polonez conservator, eurocra\u021bii de st\u00e2nga-liberali sunt de vin\u0103 pentru aceast\u0103 situa\u021bie.<\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie critic\u0103 institu\u021biile UE pentru ceea ce Waldemar Paruch formuleaz\u0103 ca fiind \"interferen\u021ba motivat\u0103 politic \u00een afacerile politice interne ale statelor membre<\/em>\". De aceea, liderii polonezi cer ca institu\u021biile UE s\u0103 nu-\u0219i mai extind\u0103 competen\u021bele \u0219i s\u0103 se limiteze la ceea ce este consacrat \u00een Tratatul de la Lisabona \u00een acest domeniu, \u00een spiritul respect\u0103rii principiului subsidiarit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen plus, mai multe personalit\u0103\u021bi din domeniul Drept \u0219i Justi\u021bie, printre care \u0219i europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski, subliniaz\u0103 \"standarde duble<\/em>\" practicat\u0103 \u00eempotriva Poloniei \u00een contextul reformelor din justi\u021bie. \u00centr-adev\u0103r, reformele recente ale sistemului judiciar polonez au plasat Var\u0219ovia \u00een centrul aten\u021biei UE, \u00een ciuda faptului c\u0103 noua legisla\u021bie \u00een acest domeniu seam\u0103n\u0103 foarte mult cu cea din mai multe \u021b\u0103ri din Europa de Vest (\u00een special Germania \u0219i Spania).<\/p>\n\n\n\n Waldemar Paruch aminte\u0219te apoi de criticile liderilor PiS la adresa Parlamentului European. Fostul pre\u0219edinte al Sejm, Marek Kuchcinski, a declarat \u00een 2016 c\u0103 modelul de parlamentarism european \"este defect\u0103 din punct de vedere structural \u0219i are performan\u021be slabe<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Ca o solu\u021bie la aceste probleme, Marek Kuchci\u0144ski a propus consolidarea rolului parlamentelor na\u021bionale, care, \u00een opinia sa, sunt singurii garan\u021bi ai bunei func\u021bion\u0103ri a UE. Marek Kuchci\u0144ski a recomandat s\u0103 se apeleze la parlamentele na\u021bionale din dou\u0103 motive principale. \u00cen primul r\u00e2nd, din cauza \"legitimitate democratic\u0103 puternic\u0103<\/em>\". \u00cen al doilea r\u00e2nd, ele constituie \"o platform\u0103 de comunicare \u00eentre UE \u0219i cet\u0103\u021beni<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Dintre cele trei institu\u021bii principale ale UE (Parlamentul, Comisia \u0219i Consiliul), Consiliul European este considerat cel mai legitim, deoarece este format din \u0219efi de stat \u0219i de guvern.<\/p>\n\n\n\n Elementele men\u021bionate mai sus cu privire la criticile partidului lui Jaros\u0142aw Kaczy\u0144ski la adresa institu\u021biilor europene nu sunt, evident, exhaustive. Cu toate acestea, ele pot oferi c\u00e2teva indicii pentru a explica faptul c\u0103 PiS se afl\u0103 printre conservatorii \u0219i reformatorii din Parlamentul European. Dup\u0103 cum s-a men\u021bionat mai sus, liderii PiS critic\u0103 dur func\u021bionarea UE nu pentru a o distruge din interior, ci \u00een speran\u021ba de a-i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bionarea.<\/p>\n\n\n\n Pragmatismul politic: \"condamnat s\u0103 concureze<\/strong><\/p>\n\n\n\n Politologul Waldemar Paruch atrage aten\u021bia asupra vidului axiologic observat de PiS \u00een jurul problemei ader\u0103rii la NATO \u0219i UE. Acest lucru aminte\u0219te de cuvintele scriitorului Bronislaw Wildstein care spunea c\u0103 \".atmosfera intelectual\u0103 din jurul ader\u0103rii la NATO \u0219i UE, de\u0219i benefic\u0103 pentru \u021bara noastr\u0103, avea s\u0103 fie ultimul act al istoriei noastre<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Dar Waldemar Paruch ne aminte\u0219te c\u0103, din punctul de vedere al partidului Lege \u0219i Justi\u021bie, apartenen\u021ba Poloniei la aceste dou\u0103 organiza\u021bii a fost o oportunitate de a juca un joc politic fructuos pe arena interna\u021bional\u0103, cu condi\u021bia ca aceast\u0103 apartenen\u021b\u0103 s\u0103 fie folosit\u0103 \u00eentr-un mod chibzuit, ra\u021bional \u0219i pragmatic.<\/p>\n\n\n\n \u00cen contextul politicii interna\u021bionale, politologul de la Lublin explic\u0103 faptul c\u0103 Law and Justice porne\u0219te de la ipoteza fundamental\u0103 c\u0103 ordinea mondial\u0103 nu se constituie pe baza unor standarde interna\u021bionale, ci mai degrab\u0103 pe baza echilibrului de putere \u00eentre diferite state.\"condamna\u021bi din punct de vedere istoric s\u0103 concureze \u00eentre ei<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n \u00cen speran\u021ba unei victorii, este necesar, prin urmare, s\u0103 se consolideze poten\u021bialul politic al Poloniei, \u00een special din punct de vedere comparativ cu vecinii s\u0103i. De asemenea, \u00een speran\u021ba de a men\u021bine competitivitatea, PiS a fost \u00eentotdeauna (foarte) critic fa\u021b\u0103 de aderarea Poloniei la zona euro.<\/p>\n\n\n\n \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, acesta este motivul pentru care PiS \"acord\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 importan\u021b\u0103 anumitor factori care afecteaz\u0103 direct poten\u021bialul statului, cum ar fi demografia, armata, economia, sistemul politic, educa\u021bia, cultura, identitatea [...] F\u0103r\u0103 organizarea acestor sectoare, statul nu ar putea juca un rol important \u00een competi\u021bia interna\u021bional\u0103 \u00een cadrul UE [...].<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Potrivit politologului Joanna Sanecka-Tyczynska, pozi\u021bia eurorealist\u0103 a partidului Lege \u0219i Justi\u021bie se bazeaz\u0103 pe trei ipoteze. \u00cen primul r\u00e2nd, raison d'etat trebuie s\u0103 aib\u0103 prioritate fa\u021b\u0103 de integrarea european\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, suveranitatea statelor membre are \u00eent\u00e2ietate \u0219i este mai important\u0103 dec\u00e2t Uniunea, deoarece aceasta a creat comunitatea european\u0103 printr-un acord interna\u021bional voluntar. \u00cen al treilea r\u00e2nd, natura Uniunii este a fortiori conflictual\u0103, dat\u0103 fiind \u00eens\u0103\u0219i natura rela\u021biilor interna\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n Joanna Sanecka-Tyczynska, citat\u0103 de Waldemar Paruch, explic\u0103 faptul c\u0103 una dintre tr\u0103s\u0103turile g\u00e2ndirii politice a PiS este dezvoltarea unor scenarii (sau variante) diferite \u00een politica interna\u021bional\u0103. Ea men\u021bioneaz\u0103 \"\u0219ase scenarii imaginate de Jaroslaw Kaczynski cu privire la viitorul integr\u0103rii europene:<\/em><\/p>\n\n\n\n Fiecare dintre aceste op\u021biuni necesit\u0103 o strategie politic\u0103 adaptat\u0103 la evolu\u021biile viitoare.<\/p>\n\n\n\n Profesorul Paruch continu\u0103 s\u0103 descrie eurorealismul conform Partidului Lege \u0219i Justi\u021bie, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 liderii partidului resping dihotomia integrare\/suveranitate. Pentru fra\u021bii Kaczynski, aderarea la UE ar fi trebuit s\u0103 consolideze suveranitatea Poloniei. Conform acestei logici \"mai mult Europ<\/em>y\" nu rimeaz\u0103 neap\u0103rat cu \"mai pu\u021bin Polonia<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Pentru \"Lege \u0219i Justi\u021bie\", aderarea la UE \u00een 2004 a fost un lucru evident \"din motive geopolitice, istorice, civiliza\u021bionale \u0219i culturale [...] Dreptul \u0219i Justi\u021bia a v\u0103zut UE ca pe o organiza\u021bie interna\u021bional\u0103 format\u0103 din state membre suverane care coopereaz\u0103 \u00een mod voluntar \u00eentre ele [...] ca pe un mediu interna\u021bional \u00een care pot fi puse \u00een aplicare diverse scenarii \u0219i variante, \u00een mare parte \u00een func\u021bie de politica urmat\u0103 de Var\u0219ovia<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Waldemar Paruch critic\u0103 faptul c\u0103 Lege \u0219i Justi\u021bie trateaz\u0103 UE ca pe un instrument pe care Polonia ar trebui s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103 pentru a-\u0219i urm\u0103ri interesele. Aceast\u0103 atitudine implic\u0103 un refuz de a vedea UE ca pe o entitate politic\u0103, ci mai degrab\u0103 ca pe o platform\u0103 de cooperare \u00eentre state suverane, libere \u0219i egale. Conform acestei viziuni, Polonia a avut dreptate s\u0103 devin\u0103 membr\u0103 a UE, deoarece aceasta este legat\u0103 de beneficii la nivel intern (modernizare) \u0219i extern (efect de p\u00e2rghie).<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest scop, o cooperare regional\u0103 mai str\u00e2ns\u0103 \u00eentre \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 era esen\u021bial\u0103 \u00een ochii fra\u021bilor Kaczynski. \"Europa Central\u0103 este perceput\u0103 de partidul Lege \u0219i Justi\u021bie ca o entitate geopolitic\u0103 permanent\u0103, existent\u0103 independent de statutul s\u0103u interna\u021bional, \u00een timp ce UE r\u0103m\u00e2ne perceput\u0103 ca o entitate care corespunde unei anumite epoci [...] Europa Central\u0103 este considerat\u0103 un factor de consolidare a pozi\u021biei Poloniei \u00een UE<\/em>\". Prin urmare, poten\u021bialul Poloniei nu este suficient, conform acestei logici, pentru a restabili echilibrul de putere fa\u021b\u0103 de axa Berlin-Paris.<\/p>\n\n\n\n Waldemar Paruch explic\u0103 faptul c\u0103 PiS \"ra\u021bionalizat<\/em>\" Atitudinea Poloniei fa\u021b\u0103 de integrarea european\u0103. \"Law and Justice vede institu\u021biile europene ca pe o platform\u0103 pe care statele joac\u0103 un joc politic, concur\u00e2nd pentru a-\u0219i satisface preten\u021biile egoiste. \u00cen acest context, conducerea Lege \u0219i Justi\u021bie red\u0103 politicii dimensiunea sa propriu-zis politic\u0103, bazat\u0103 pe o polarizare alian\u021b\u0103-inamic [...]<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 dihotomie poate fi observat\u0103 \u00een contextul politicii Var\u0219oviei fa\u021b\u0103 de NATO.<\/p>\n\n\n\n NATO \"face lumea un loc mai bun\"<\/strong><\/p>\n\n\n\n Atitudinea Partidului Lege \u0219i Justi\u021bie fa\u021b\u0103 de NATO poate fi rezumat\u0103 \u00een cuvintele fostului pre\u0219edinte polonez Lech Kaczy\u0144ski, \u00een cadrul unui discurs din 13 martie 2009. \"NATO face ca lumea s\u0103 fie un loc mai bun. Poate c\u0103 nu este o organiza\u021bie perfect\u0103, dar lumea ar fi un loc mai r\u0103u f\u0103r\u0103 ea.<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 cum subliniaz\u0103 Waldemar Paruch, viziunea Poloniei \u00een materie de politic\u0103 extern\u0103 difer\u0103 de cea a Platformei Civice, v\u0103zut\u0103 de conservatori ca o atitudine \"clientism<\/em>\" spre Moscova \u0219i Berlin.<\/p>\n\n\n\n Aderarea Poloniei la NATO \u00een 1999 a fost considerat\u0103 de majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a polonezilor ca fiind un succes incontestabil. Aceasta a permis Poloniei s\u0103 ias\u0103 din \"zona gri\" care a ap\u0103rut \u00een Europa Central\u0103 dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice.<\/p>\n\n\n\n \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, fra\u021bii Kaczynski au insistat asupra faptului c\u0103 apartenen\u021ba la NATO nu este suficient\u0103. Ca \u0219i \u00een abordarea sa fa\u021b\u0103 de UE, Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie vede aderarea Poloniei la NATO nu ca pe un scop \u00een sine, ci ca pe un prim pas necesar pentru stabilizarea securit\u0103\u021bii \u00een regiunea Europei Centrale \u0219i de Est.<\/p>\n\n\n\n Pentru Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie, NATO este cea mai important\u0103 form\u0103 de cooperare multilateral\u0103 la nivel politico-militar \u0219i garanteaz\u0103 securitatea \u0219i stabilitatea continentului. Astfel, beneficiile economice ale apartenen\u021bei la UE cedeaz\u0103 locul securit\u0103\u021bii militare, v\u0103zut\u0103 ca fiind cea mai mare prioritate.<\/p>\n\n\n\n Profesorul Paruch explic\u0103 faptul c\u0103 rolul central al Statelor Unite \u00een NATO este un lucru \u00een\u021beles \u00een r\u00e2ndurile Partidului Lege \u0219i Justi\u021bie. Din acest punct de vedere, conducerea SUA nu este v\u0103zut\u0103 ca un fatalism, ci ca o stare de fapt care trebuie pre\u021buit\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen programul s\u0103u pentru 2009, Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie prezint\u0103 trei piloni pentru a modela pozi\u021bia Poloniei pe scena interna\u021bional\u0103:<\/p>\n\n\n\n Una dintre \u00eentreb\u0103rile care ilustreaz\u0103 atitudinea PiS fa\u021b\u0103 de NATO este instalarea unui scut antirachet\u0103, care ar trebui s\u0103 protejeze oficial partea estic\u0103 a NATO \u00eempotriva unui poten\u021bial atac din partea Iranului sau a Coreei de Nord. Instalarea acestui scut antirachet\u0103 ar fi trebuit s\u0103 fie \"o garan\u021bie pentru parteneriatul strategic polono-american<\/em>\".<\/p>\n\n\n\n Aderarea la NATO \u0219i consolidarea pozi\u021biei Poloniei \u00een aceast\u0103 organiza\u021bie sunt considerate de Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie drept o piatr\u0103 de hotar \u00een politica extern\u0103 polonez\u0103.<\/p>\n\n\n\n Profesorul Paruch men\u021bioneaz\u0103 \u00een lucrarea sa o multitudine de ini\u021biative luate de personalit\u0103\u021bi de v\u00e2rf asociate cu partidul (pre\u0219edin\u021bi, prim-mini\u0219tri, mini\u0219tri ai ap\u0103r\u0103rii \u0219i afacerilor externe etc.) care au avut ca scop modernizarea armatei \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, cre\u0219terea prezen\u021bei militare NATO, \u00een special a SUA, pe teritoriul polonez.<\/p>\n\n\n\n Jaros\u0142aw Kaczy\u0144ski \u0219i sus\u021bin\u0103torii s\u0103i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc opinia c\u0103 istoria Poloniei ofer\u0103 argumente solide \u00een sprijinul tezei c\u0103 pacea \u0219i stabilitatea nu pot fi garantate niciodat\u0103 pentru totdeauna. Urm\u00e2nd aceast\u0103 logic\u0103, este deci necesar s\u0103 ne baz\u0103m preventiv pe p\u00e2rghia strategic\u0103 reprezentat\u0103 de NATO pentru a descuraja un poten\u021bial agresor.<\/p>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/ies-monografie-realizm-i-wartosci-600-cover-1.jpg\")
<\/a><\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"