{"id":23064,"date":"2021-07-30T10:33:07","date_gmt":"2021-07-30T08:33:07","guid":{"rendered":"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/?p=23064"},"modified":"2021-07-30T17:25:12","modified_gmt":"2021-07-30T15:25:12","slug":"parlamentarne-forum-polsko-hiszpanskie-integracja-subregionalna-jako-wzmocnienie-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/ro\/wydarzenia\/parlamentarne-forum-polsko-hiszpanskie-integracja-subregionalna-jako-wzmocnienie-ue\/","title":{"rendered":"Al VII-lea Forum parlamentar polono-spaniol. Marek Kuchci\u0144ski: Integrarea subregional\u0103 ca \u00eent\u0103rire a UE"},"content":{"rendered":"

Timp de 30 de ani, Sejm-ul a fost implicat \u00een modelarea politicii externe poloneze prin intermediul diploma\u021biei parlamentare.<\/em><\/strong>. Unul dintre obiectivele acestei ac\u021biuni este  consolidarea securit\u0103\u021bii<\/strong> \u00een aceast\u0103 parte a Europei, o bun\u0103 cooperare cu vecinii<\/strong> \u0219i de a face parlamentele mai active, av\u00e2nd \u00een vedere importan\u021ba cresc\u00e2nd\u0103 a executivului \u00een aceste \u021b\u0103ri \u0219i rolul tot mai mare al institu\u021biilor interna\u021bionale, cum ar fi UE.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

                                                    I<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Interesul pentru cooperarea subregional\u0103 a crescut \u00een ultimii ani.<\/strong>. Exist\u0103 mai multe motive pentru acest lucru.<\/p>\n\n\n\n

1. Subregiunile din Europa au un caracter distinctiv propriu<\/strong>care consolideaz\u0103 pluralismul \u00een UE.<\/p>\n\n\n\n

2. unele aspecte din UE sunt subregionale<\/strong> \u0219i acolo pot fi rezolvate cel mai bine, de ex:<\/p>\n\n\n\n

– dezvoltarea infrastructurii de transport Nord-Sud <\/strong>Europa,<\/p>\n\n\n\n

– strategii regionale, cum ar fi strategiile alpin\u0103, dun\u0103rean\u0103 \u0219i baltic\u0103 \u0219i strategia planificat\u0103 pentru Carpa\u021bi<\/strong> - ca instrumente de consolidare \u0219i ra\u021bionalizare a cooper\u0103rii \u00eentre statele din regiune,<\/p>\n\n\n\n

– consolidarea dimensiunii estice a politicii europene de vecin\u0103tate<\/strong> \u0219i cooperarea cu \u021b\u0103rile din Parteneriatul estic.<\/p>\n\n\n\n

– nevoia de a se cunoa\u0219te mai bine unii pe al\u021bii<\/strong>pentru c\u0103 dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea URSS \u00een urm\u0103 cu 30 de ani \u0219i a Iugoslaviei mai mult de dou\u0103zeci de \u021b\u0103ri din regiune \u0219i-au rec\u0103p\u0103tat independen\u021ba<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Europa Central\u0103 dore\u0219te s\u0103 foloseasc\u0103 cele mai bune exemple de cooperare din Benelux \u0219i din \u021b\u0103rile nordice.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

4. intrarea \u00een UE <\/strong>Statele au fost de acord \u00een mod voluntar s\u0103 piard\u0103 aproximativ 60% din puterile lor \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, \u0219i-au parlamentele au limitat suveranitatea acestora. <\/strong>Acest fapt face ca parlamentele na\u021bionale caut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze rolul <\/strong>\u00een calitate de reprezentant al suveranului, al poporului.<\/p>\n\n\n\n

5. un exemplu de amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii energetice \u00een \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 este \u00eenc\u0103lcarea solidarit\u0103\u021bii europene de c\u0103tre Germania, care se \u00een\u021belege cu Rusia \u00een privin\u021ba unor proiecte economice specifice<\/strong> (de exemplu, cu privire la gazoductul Nord Stream 2), ceea ce oblig\u0103 parlamentele na\u021bionale din Europa Central\u0103 s\u0103 reac\u021bioneze cu fermitate \u00een ap\u0103rarea suveranit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

                                                             II<\/strong>                                           <\/p>\n\n\n\n

          Cele mai active formate de cooperare subregional\u0103 includ<\/strong>: Grupul de la Vi\u0219egrad, EUROWAWW, Europa Carpatic\u0103, Tri-Croa\u021bia \u0219i Cei Nou\u0103 de la Bucure\u0219ti.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

1\/ Grupul de la Vi\u0219egrad<\/strong> (V4) a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 15 februarie 1991<\/strong> an, ca un angajat flexibil mecanism de cooperare multilateral\u0103 <\/strong>patru \u021b\u0103ri - Republica Ceh\u0103, Slovacia, Ungaria \u0219i Polonia.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Activitatea grupului este coordonat\u0103 de pre\u0219edin\u021bia anual\u0103 rotativ\u0103<\/strong>\u00een care se elaboreaz\u0103 programe \u0219i priorit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Pia\u021ba V4 este pentru Germania <\/strong>- cea mai mare economie din Uniunea European\u0103 - 40% mai mare <\/strong>dec\u00e2t pia\u021ba american\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2001, a fost numit Fondul interna\u021bional de la Visegrad<\/strong> care are ca scop sprijinirea ini\u021biativelor culturale, \u0219tiin\u021bifice, educa\u021bionale \u0219i turistice<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul reuniunilor se discut\u0103 ini\u021biative comune \u0219i activit\u0103\u021bi interna\u021bionale<\/strong>inclusiv \u021b\u0103rile V4 au o viziune negativ\u0103 asupra proiectului \"Europa cu mai multe viteze\".<\/strong><\/p>\n\n\n\n

2\/ EUROWAWW, Summiturile parlamentare din Europa Central\u0103 \u0219i de Est.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ideea acestui format a ap\u0103rut din convingerea c\u0103, \u00een partea noastr\u0103 de Europ\u0103, cooperarea parlamentar\u0103 nu ar trebui s\u0103 se limiteze doar la \u021b\u0103rile Uniunii Europene.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

La<\/strong> La est de grani\u021bele noastre se afl\u0103 \u021b\u0103ri europene care nu au posibilitatea de a se dezvolta la fel de repede ca \u021b\u0103rile UE.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2008, a fost \u00eenfiin\u021bat programul Parteneriatul estic<\/strong> ca parte a politicii europene de vecin\u0103tate a UE, care acoper\u0103 6 \u021b\u0103ri. Dar Acestea au fost ini\u021biative guvernamentale, nu parlamentare.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu 2016, organizarea summiturilor parlamentare central-europene la Var\u0219ovia a creat o platform\u0103 de cooperare parlamentar\u0103 \u00een \u00eentreaga zon\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

3\/ Carpathian Europe - o serie de conferin\u021be interna\u021bionale, <\/strong>organizat din 2011 de Parlamentul polonez.<\/p>\n\n\n\n

Participan\u021bii la aceste conferin\u021be sunt reprezentan\u021bi ai guvernelor \u0219i parlamentelor, ai autorit\u0103\u021bilor locale, ai institu\u021biilor academice, studen\u021bi, ONG-uri, intelectuali \u0219i creatori, precum \u0219i oameni obi\u0219nui\u021bi<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Participan\u021bii vorbesc despre patrimoniu comun, politic\u0103, cooperare \u00eentre state, economie \u0219i idei despre civiliza\u021bie, probleme sociale<\/strong>dar \u0219i despre bog\u0103\u021bia cultural\u0103 \u0219i natural\u0103 unic\u0103 a p\u0103r\u021bii noastre de Europ\u0103<\/p>\n\n\n\n

Europa Carpatic\u0103 a devenit o form\u0103 popular\u0103 de activitate parlamentar\u0103 \u0219i de cunoa\u0219tere mai bun\u0103 a nevoilor, a\u0219tept\u0103rilor \u0219i modului de g\u00e2ndire.<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Europa Central\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u0219te cea mai mare densitate de na\u021biuni, limbi \u0219i religii pe kilometru p\u0103trat din lume<\/strong>\u00a0- \u0219i a numeroaselor probleme pe care aceasta le implic\u0103, cum ar fi schimbarea grani\u021belor \u0219i chiar a vecinilor. (\u00cen prezent, Polonia nu are grani\u021b\u0103 comun\u0103 cu niciuna dintre \u021b\u0103rile cu care se \u00eenvecina \u00een 1989.<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

4\/ Trilateralismul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este o colaborare \u00eentre 12 \u021b\u0103ri ale UE, <\/strong>privind, printre altele, dezvoltarea infrastructurii, cooperarea \u00een domeniul energiei \u0219i digitalizarea. Acestea includ: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Ceh\u0103, Slovacia, Ungaria, Croa\u021bia, Slovenia, Rom\u00e2nia, Bulgaria \u0219i Austria.<\/p>\n\n\n\n

Aceste \u021b\u0103ri au \u00eenfiin\u021bat Fondul Tri-Maroc, care se ridic\u0103 la 1,2 miliarde de euro \u0219i este destinat s\u0103 sprijine proiecte comune.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2030. investi\u021bii \u00een infrastructura de transport <\/strong>\u00een cele dou\u0103sprezece \u021b\u0103ri din regiunea tri-portughez\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 fie 290 de miliarde de euro<\/strong>\u00een timp ce sectorul energetic <\/strong>se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 atrag\u0103 88 de miliarde de euro, iar digitalizarea 160 de miliarde EUR<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Recent, au fost luate m\u0103suri pentru a stabili Forumul parlamentar trilateral<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

5\/ Cele Nou\u0103 de la Bucure\u0219ti - cooperarea \u00eentre statele membre NATO, <\/strong>\u00een Europa Central\u0103, cu scopul de a spori securitatea \u00een regiune.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Uniunea European\u0103, dezbaterea privind dinamica procesului de integrare este mereu prezent\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Uniunea European\u0103 de ast\u0103zi se confrunt\u0103 simultan cu provoc\u0103ri institu\u021bionale, politice \u0219i economice. Se confrunt\u0103 cu efectele crizei financiare, cu criza imigra\u021biei, cu Brexit, cu o pandemie. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context, o bun\u0103 cooperare cu cei mai apropia\u021bi vecini ai no\u0219tri este \u0219i mai important\u0103. Cei care sunt membri ai UE, cei care aspir\u0103 s\u0103 devin\u0103 membri sau cei care doresc pur \u0219i simplu s\u0103 men\u021bin\u0103 rela\u021bii bune cu Uniunea.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\n
Al cincilea Forum parlamentar polono-spaniol la Cracovia<\/a><\/blockquote>