Profesorul Maciej Szymanowski, director al Institutului Wac\u0142aw Felczak pentru cooperare polono-ungar\u0103, a moderat discu\u021bia, care a vizat rolul \u0219i importan\u021ba Europei Centrale \u00een geopolitic\u0103. Printre temele discutate s-au num\u0103rat probleme de securitate, rela\u021biile transatlantice, semnifica\u021bia celor trei ora\u0219e \u0219i rela\u021biile \u021b\u0103rilor din Europa Central\u0103 cu cei mai mari actori de pe scena interna\u021bional\u0103 - Statele Unite, Rusia, Germania, China, Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
Vicepre\u0219edintele Sejm-ului a subliniat c\u0103 linia frontului \u0219i Cortina de Fier treceau prin Europa. Cu to\u021bii am tr\u0103it opresiunea comunist\u0103. Este obi\u0219nuit ca \u021b\u0103rile din regiune s\u0103 \u00ee\u0219i reorganizeze economiile, s\u0103 \u00ee\u0219i inverseze alian\u021bele politice \u0219i militare \u0219i s\u0103 se \u00eendrepte spre integrarea occidental\u0103. Urm\u0103rim Occidentul \u0219i suntem competitivi, deoarece ne dezvolt\u0103m mult mai repede, dar ne lupt\u0103m cu problema migra\u021biei \u00een mas\u0103, a terorismului \u0219i a unei Europe care se integreaz\u0103 rapid.<\/p>\n\n\n\n
Opinia lui Alexandru Vondra este demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103. Europarlamentarul ceh este unul dintre ini\u021biatorii unei cooper\u0103ri mai str\u00e2nse \u00eentre \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Potrivit lui Vondra, Grupul de la Vi\u0219egrad este un loc bun pentru un astfel de dialog. - Avem nevoie de o ini\u021biativ\u0103 care s\u0103 echilibreze Germania \u0219i Rusia. P\u00e2n\u0103 acum, zona noastr\u0103 a pl\u0103tit pentru rivalitatea lor. Crearea unui echilibru \u00een cadrul UE reprezint\u0103, de asemenea, o provocare, mai ales dup\u0103 Brexit. Odat\u0103 cu aceasta, echilibrul de putere \u00een Europa a fost perturbat. Anterior, am avut o ax\u0103 format\u0103 din Fran\u021ba, Germania \u0219i Regatul Unit \u00een cadrul Uniunii, care a stabilizat tensiunile \u0219i \u00eencerc\u0103rile de a impune o viziune unic\u0103. Dup\u0103 plecarea Marii Britanii, acest echilibru a fost perturbat. Germania este acum mult mai puternic\u0103 dec\u00e2t Fran\u021ba. A\u0219adar, avem nevoie de un contrabalans, de exemplu, Grupul V4, dar la o scar\u0103 mai mare, consolidat de ini\u021biativa celor trei ora\u0219e, care va asigura un echilibru mai bun pe axa nord-sud.<\/p>\n\n\n\n
Potrivit lui Vondra, esen\u021ba Uniunii Europene este cooperarea, dar exist\u0103 \u0219i rivalitate \u00eentre statele membre. \u00centre timp, cooperarea ar putea duce la \u00eent\u0103rirea flancului estic. Statele baltice, Polonia \u0219i Rom\u00e2nia au nevoie, de asemenea, de o infrastructur\u0103 nord-sud, iar linia vest-est a fost dezvoltat\u0103 anterior. Acesta este motivul pentru care ini\u021biativa Carpa\u021bi se dezvolt\u0103 at\u00e2t de puternic, de\u0219i acest proiect are nevoie de capital nu numai din partea UE, ci \u0219i din partea SUA \u0219i a \u021b\u0103rilor asiatice. Merit\u0103 s\u0103 privim aceast\u0103 parte estic\u0103 a Europei \u0219i prin prisma aspira\u021biilor Rusiei \u0219i a necesit\u0103\u021bii de a stabiliza regiunea.<\/p>\n\n\n\n
O perspectiv\u0103 interesant\u0103 asupra securit\u0103\u021bii regiunii noastre a fost prezentat\u0103 de fostul ministru slovac al educa\u021biei, Martin Fronc. - Trebuie s\u0103 fim preg\u0103ti\u021bi pentru conflict. \u00cen \u021b\u0103rile noastre, serviciul militar obligatoriu a fost abolit. \u00centre timp, g\u00e2ndindu-ne c\u0103 NATO ne va ap\u0103ra, l\u0103s\u0103m garda jos pu\u021bin. Acest lucru trebuie s\u0103 se schimbe. Avem nevoie de educa\u021bie \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii \u00een \u0219coli \u0219i trebuie s\u0103 \u00eencepem s\u0103 discut\u0103m despre revenirea la serviciul militar obligatoriu sau despre o alt\u0103 form\u0103 de preg\u0103tire pentru acesta. Amenin\u021barea terorismului este o problem\u0103 de civiliza\u021bie. \u00cen Israel, majoritatea atacurilor teroriste sunt reprimate de civili. P\u00e2n\u0103 acum, Europa s-a concentrat pe cultur\u0103 \u0219i comer\u021b, iar noi ar trebui s\u0103 includem o strategie de securitate \u00een aceast\u0103 strategie - consider\u0103 Fronc.<\/p>\n\n\n\n
Panel II: Europa Central\u0103: eroii secolului. Ce nu \u0219tim despre vecinii no\u0219tri?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Panoul despre eroii Europei Centrale, prezidat de senatorul W\u0142odzimierz Bernacki, s-a referit \u00een principal la patrimoniul istoric al regiunii noastre. Participan\u021bii au subliniat valorile cre\u0219tine care unesc \u021b\u0103rile din regiune, dar \u0219i experien\u021bele celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i ale sistemului comunist, care au f\u0103cut ca conceptul de libertate s\u0103 fie deosebit de semnificativ pentru \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est.<\/p>\n\n\n\n Un contrapunct interesant la discu\u021bia despre eroi a fost oferit de Anton Saifullayeu de la Facultatea de Studii Est-Europene a Universit\u0103\u021bii din Var\u0219ovia. Opinia sa este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t Belarus, patria lui Saifullayeu, tremur\u0103 \u00een prezent sub influen\u021ba revolu\u021biei. Cercet\u0103torul de la Universitatea din Var\u0219ovia sus\u021bine c\u0103 autorit\u0103\u021bile ar trebui s\u0103 fie r\u0103sturnate. - \u00cen prezent, \u00een Belarus nu exist\u0103 autorit\u0103\u021bi. \u00cen ceea ce prive\u0219te leg\u0103turile cu Europa Central\u0103, putem vorbi despre o singur\u0103 eroin\u0103: Solidaritatea. Este timpul ca, dup\u0103 o pauz\u0103 lung\u0103, Solidaritatea s\u0103 apar\u0103 din nou \u00een regiune \u0219i s\u0103-\u0219i arate puterea. Aparatul de stat nu d\u0103 putere cu solidaritate, cu unitate. Situa\u021bia actual\u0103 din Belarus nu este nou\u0103. Belaru\u0219ii au eroii lor, atributele lor ca na\u021biune. Cu toate acestea, cea mai mare dezvoltare \u00een ceea ce prive\u0219te identitatea este comunitatea, a sus\u021binut Saifullayeu. La cealalt\u0103 extrem\u0103 se afl\u0103 opinia lui Zbigniew Krysiak, pre\u0219edintele Institutului de G\u00e2ndire Schuman. \u00cen general, se consider\u0103 c\u0103 p\u0103rintele ideii de comunitate european\u0103 este Robert Schuman. Acest om politic francez, n\u0103scut \u00een Luxemburg \u0219i educat \u00een mare parte \u00een Germania, a dorit o Europ\u0103 a patriei \u0219i o comunitate a na\u021biunilor. - Pentru Robert Schuman, patriotismul era dragostea de patrie. Acest lucru se opune ideii actuale de a crea un superstat. A-\u021bi iubi patria exclude ur\u00e2tul fa\u021b\u0103 de alte \u021b\u0103ri\", explic\u0103 Zbigniew Krysiak, care subliniaz\u0103, de asemenea, c\u0103 ast\u0103zi avem nevoie de autorit\u0103\u021bi. - Cu c\u00e2t tr\u0103im mai mult timp f\u0103r\u0103 autorit\u0103\u021bi, cu at\u00e2t mai mult ar trebui s\u0103 fim \u00eengrijora\u021bi de o anumit\u0103 bomb\u0103 cu ceas.<\/p>\n\n\n\n Panel III: Viziuni ale Europei - discu\u021bie: Care Europ\u0103? A cui Europ\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Profesorul Zdzis\u0142aw Krasnod\u0119bski, membru al Parlamentului European, a moderat un panel privind viitorul continentului \u0219i propunerile emergente de divizare a Uniunii Europene \u00eentr-o \"Europ\u0103 cu dou\u0103 sau mai multe viteze\" \u0219i o contrapropunere, care ar urma s\u0103 fie Europa Patriei, adic\u0103 Europa Statelor Solidare ca o confedera\u021bie a statelor na\u021bionale europene. Printre altele, Zdzis\u0142aw Krasnod\u0119bski i-a \u00eentrebat pe participan\u021bi care este atitudinea lor fa\u021b\u0103 de politica energetic\u0103. - Se acuz\u0103 c\u0103 Europa Central\u0103 s-a dezvoltat datorit\u0103 fondurilor UE \u0219i c\u0103 acum este critic\u0103. Cu toate acestea, uit\u0103m c\u0103 fondurile sunt urmate de concesii, cum ar fi politica climatic\u0103 - a argumentat eurodeputatul.<\/p>\n\n\n\n Jerzy Kwieci\u0144ski, pre\u0219edinte al PGNiG \u0219i fost ministru al Finan\u021belor \u0219i Dezvolt\u0103rii, a propus s\u0103 privim Uniunea European\u0103 nu doar din interior, din perspectiva polonez\u0103, ci \u0219i din exterior. - \u00cen ciuda criticilor interne, Uniunea este un proiect extrem de atractiv pe scena interna\u021bional\u0103. UE a ajutat Polonia s\u0103 se elibereze de mo\u0219tenirea comunismului, iar acest lucru poate fi observat \u00een compara\u021bie cu Belarus sau Ucraina. Criza actual\u0103 ne va ajuta s\u0103 atingem nivelurile occidentale \u0219i este probabil c\u0103 vom ajunge din urm\u0103 Spania \u0219i Italia \u00een acest deceniu. Polonia a fost capabil\u0103 s\u0103 profite de aceast\u0103 oportunitate \u0219i nu m\u0103 refer doar la fonduri. Factorul decisiv a fost gestionarea statului \u0219i a economiei. UE a fost un proiect atractiv pentru regiunea noastr\u0103. \u00cen 1989, Polonia \u0219i Ucraina aveau un nivel similar al PIB-ului pe cap de locuitor, \u00een timp ce ast\u0103zi diferen\u021ba este de \u0219ase ori mai mare. \u00cen avantajul nostru.<\/p>\n\n\n\n Potrivit lui Jerzy Kwieci\u0144ski, Europei i-au pl\u0103cut \u00eentotdeauna proiectele mari. Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u0219i O\u021belului a fost un succes, iar Comunitatea European\u0103 a fost creat\u0103 pe baza acesteia. Acum c\u0103 \u0219i-a pierdut \u00eent\u00e2ietatea \u00een raport cu SUA, China ne urm\u0103re\u0219te \u0219i ea. Prin urmare, Uniunea a c\u0103utat un nou mare proiect. Acesta trebuie s\u0103 fie Planul de reconstruc\u021bie, un nou mare proiect, un proiect pe termen lung, nu doar economic, ci \u0219i asociat cu un nou model de comportament - proiectul \"green deal\", care presupune neutralitatea climatic\u0103 \u00een 2050. Polonia face parte din efortul comun \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, profesorul Krasnod\u0119bski a remarcat c\u0103 nu toat\u0103 lumea poate fi optimist\u0103 cu privire la efectele transform\u0103rii \u0219i succesului economic al Poloniei. \u00cen plus, nu Polonia este cea care ia deciziile privind mixul energetic. \u00cen UE, cele mai importante decizii trebuiau s\u0103 fie luate \u00een unanimitate. Europarlamentarul observ\u0103 c\u0103 \u00een prezent sunt tot mai frecvente ideile conform c\u0103rora mai multe decizii ar trebui luate prin vot majoritar. Justyna Schulz, director al Western Institute, a explicat c\u0103 UE a salvat statele na\u021bionale \u00een anii '50 \u0219i '60. \u00centr-adev\u0103r, se poate spune c\u0103 UE \u00eent\u0103re\u0219te statele na\u021bionale, dar pe cele puternice \u0219i bine organizate. \u00cen ceea ce prive\u0219te statele mai mici, acestea au e\u0219uat grav. Grecia este un exemplu c\u0103 deciziile financiare importante au fost luate \u00een afara grani\u021belor sale. Dac\u0103 nu e\u0219ti bine organizat \u0219i nu lup\u021bi pentru interesele tale, simplul aflux de fonduri nu rezolv\u0103 problemele.<\/p>\n\n\n\n David Engels de la Western Institute ofer\u0103 exemplul interesant al Belgiei: - F\u0103r\u0103 Uniune, poate c\u0103 Belgia nu ar mai exista deloc. Cet\u0103\u021benii belgieni se simt proteja\u021bi de Uniune, nu se tem de o agresiune teritorial\u0103 din partea Germaniei. Belgienii au o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de unificare, dar sunt sceptici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce devine ideologic Comunitatea European\u0103, de st\u00e2nga, mai verde. A\u0219adar, exist\u0103 un sentiment anti-UE \u00een cre\u0219tere, nu anti-european.<\/p>\n\n\n\n Grupul IV: Fondul de investi\u021bii tri-maritim<\/strong><\/p>\n\n\n\n Grupul de discu\u021bii condus de Jerzy Kwieci\u0144ski, CEO al PGNiG \u0219i fost ministru al Finan\u021belor \u0219i Dezvolt\u0103rii, a fost, de asemenea, extrem de interesant. Este vorba despre Fondul de investi\u021bii Tricity, creat \u00een 2019. Fondul de investi\u021bii Tri-City. Acesta este un instrument pentru implementarea proiectelor \u00een domeniile prioritare pentru \u021b\u0103rile care fac parte din aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 (infrastructura de transport, sectorul energetic, digitalizare).<\/p>\n\n\n\n Potrivit lui Ma\u0142gorzata Jarosi\u0144ska-Jedynak, ministrul fondurilor \u0219i politicii regionale, proiectele Via Carpatia \u0219i Rail Baltica sunt prioritare pentru Polonia, dar ceea ce este important pentru viitorul Tricit\u0103\u021bii este modul \u00een care va ar\u0103ta finan\u021barea dezvolt\u0103rii conexiunilor de infrastructur\u0103 \u00een regiune pe axa nord-sud. Jarosi\u0144ska-Jedynak a eviden\u021biat puterea economic\u0103 a celor trei \u021b\u0103ri: 80 de miliarde de euro \u00een 12 \u021b\u0103ri au fost investite \u00een trei domenii. Este important s\u0103 se dezvolte \u0219i s\u0103 se men\u021bin\u0103 lan\u021burile de aprovizionare \u0219i de servicii. Este important s\u0103 investim bine fondurile. 57 de miliarde de euro ar putea merge \u00een Polonia ca parte a unui program de reconstruc\u021bie a economiei, dar \u0219i pentru a cre\u0219te rezisten\u021ba la evenimente precum pandemia Covid. 66,8 miliarde EUR \u00een cadrul politicii de coeziune. De asemenea, SUA urm\u0103resc foarte atent dezvoltarea ora\u0219ului Tri-City. De asemenea, Banca European\u0103 de Investi\u021bii (BEI) \u0219i Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare (BERD) pot finan\u021ba o parte din investi\u021bie. Am \u00eencredere c\u0103 restric\u021biile actuale aplicate de aceste institu\u021bii nu se vor aplica Fondului.<\/p>\n\n\n\n Beata Daszy\u0144ska-Muzyczka, pre\u0219edinta Consiliului de Administra\u021bie al Bank Gospodarstwa Krajowego, a explicat c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului ar trebui s\u0103 avem cel pu\u021bin 5 \u021b\u0103ri \u00een Fondul de investi\u021bii Tri-City. Ac\u021bionari din Germania, Japonia, Australia \u0219i SUA sunt interesa\u021bi. Bugetul este planificat la 3-5 miliarde de euro.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, Andrzej Adamczyk, ministrul infrastructurii, a subliniat importan\u021ba Via Carpathia pentru regiunea Carpa\u021bilor. - Din 2015, s-a discutat \u0219i s-a revenit la mo\u0219tenirea lui Lech Kaczy\u0144ski, care a ini\u021biat atunci ideea leg\u0103turii de transport cunoscut\u0103 sub numele de Via Carpathia. \u00cen martie 2016, mini\u0219trii transporturilor din 10 \u021b\u0103ri au solicitat finan\u021bare pentru acest proiect. \u00cen prezent, Via Carpathia are 8.000 km de drumuri. Am ob\u021binut fonduri pentru a construi \u00eentreaga sec\u021biune a Via \u00een Polonia. Este necesar s\u0103 se creeze aceast\u0103 conexiune, deoarece va genera dezvoltare pentru \u00eentreaga regiune. Aceasta este, de asemenea, o speran\u021b\u0103 pentru Belarus, care, de asemenea, va putea beneficia. Lituania, Finlanda, Estonia \u0219i Letonia sper\u0103, de asemenea, s\u0103 beneficieze de aceast\u0103 rut\u0103. Exist\u0103 mai multe \u021b\u0103ri interesate de acest proiect. Am depus o cerere pentru a include Via Carpathia \u00een re\u021beaua central\u0103 TEN-T (re\u021beaua transeuropean\u0103 de transport). Proiectul are o mare importan\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 - va stimula economiile \u021b\u0103rilor din regiunea Tricity, dar are o mare importan\u021b\u0103 \u0219i pentru economia polonez\u0103. Un exemplu este dezvoltarea ora\u0219ului Rzesz\u00f3w, care a devenit unul dintre principalele noduri de transport. \u00cen 2025, Bia\u0142a Podlaska va fi una dintre principalele rute de transport. \u00cen prezent, este unul dintre cele mai cunoscute proiecte de infrastructur\u0103 din Uniunea European\u0103.<\/p>\n\n\n\n Panel V: Parlamentarii \u00een slujba diploma\u021biei. Fenomenul diploma\u021biei parlamentare<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul unei discu\u021bii moderate de Bogdan Rzonca, membru al Parlamentului European, profesorul Jan Draus a reamintit realiz\u0103rile diploma\u021biei parlamentare, a c\u0103ror importan\u021b\u0103 a crescut \u00een timpul celei de-a opta legislaturi a Sejm-ului (2015 - 2019). - Diploma\u021bia parlamentar\u0103 este un fenomen de politic\u0103 extern\u0103. Aceasta a \u00eenlocuit conceptul de diploma\u021bie de conferin\u021b\u0103. Ea func\u021bioneaz\u0103 \u00een paralel cu diploma\u021bia clasic\u0103. Rolul parlamentarilor individuali \u00een cadrul adun\u0103rilor parlamentare, al asocia\u021biilor interna\u021bionale este foarte flexibil \u00een raport cu diploma\u021bia guvernamental\u0103 clasic\u0103 - aceasta este legat\u0103 de protocol \u0219i de instruc\u021biuni politice. Parlamentarii ar trebui s\u0103 completeze politica extern\u0103 a \u021b\u0103rilor lor. Parlamentarii opozi\u021biei pot avea viziuni diferite, dar declara\u021biile lor nu oblig\u0103 guvernul. Prin urmare, este bine s\u0103 construim un consens \u0219i s\u0103 ne concentr\u0103m asupra acestuia. Cea de-a 8-a legislatur\u0103 a Sejm-ului \u00een ceea ce prive\u0219te diploma\u021bia parlamentar\u0103 a fost foarte activ\u0103 \u0219i nu a \u00eenregistrat niciun conflict cu guvernul. \u00cen mandatul 2015-2019, diploma\u021bia parlamentar\u0103 a fost prezent\u0103 \u00een mai multe formate: \u00een principal V4, Summitul pre\u0219edin\u021bilor parlamentelor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, Europa Carpatic\u0103. Profesorul de la Universitatea din Rzeszow a ad\u0103ugat c\u0103 atunci c\u00e2nd PiS a preluat puterea, V4 era \u00een criz\u0103. De aici \u0219i eforturile de a reconstrui V4 - acest lucru a fost posibil datorit\u0103 cooper\u0103rii parlamentare de lung\u0103 durat\u0103 dintre PiS \u0219i Fidesz. - Diploma\u021bia parlamentar\u0103 a \u00eencurajat o nou\u0103 deschidere a rela\u021biilor \u00een cadrul V4. Un rol uria\u0219 \u00een acest sens l-a jucat pre\u0219edintele Sejm-ului de al optulea mandat, Marek Kuchci\u0144ski. A fost activ \u0219i s-a \u00eent\u00e2lnit rapid cu pre\u0219edintele Adun\u0103rii Na\u021bionale Maghiare, L\u00e1szl\u00f3 K\u00f6v\u00e9r. Din formatul V4 a ap\u0103rut un nou format, sub forma unor reuniuni ale pre\u0219edin\u021bilor parlamentelor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Aceasta este o nou\u0103 calitate \u0219i un format foarte important care ne reaminte\u0219te c\u0103 Europa nu este doar o Uniune. Problemele de securitate merg mult mai departe. Europa Carpatic\u0103 este un concept parlamentar propriu lui Marek Kuchci\u0144ski. A\u0219 dori, de asemenea, s\u0103 fac apel la Institutul Europa Carpatic\u0103, de unde a pornit aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103. Rolul imens al diploma\u021biei parlamentare este evident \u0219i \u00een rela\u021biile polono-lituaniene. Rela\u021biile parlamentare cu Georgia au fost intensificate \u00een cadrul Grupului parlamentar Polonia-Georgia, care a fost \u00eenfiin\u021bat.<\/p>\n\n\n\n Panoul VI: Europa Carpatic\u0103 \u00een centrul Europei Centrale. Prezentare general\u0103 a ini\u021biativelor<\/strong><\/p>\n\n\n\n Panoul s-a concentrat pe eviden\u021bierea importan\u021bei strategice a Macroregiunii Carpatice din perspectiva Europei Centrale \u00een ansamblu. \u00cen centrul s\u0103u se afl\u0103 Europa Carpa\u021bilor, care este un loc important pentru schimbul de idei care se revars\u0103 apoi \u00een Bucure\u0219ti Nou\u0103, Ini\u021biativa celor trei ora\u0219e. Carpa\u021bii se dovedesc a fi o ax\u0103 universal\u0103 \u00een jurul c\u0103reia se dezvolt\u0103 proiecte educa\u021bionale pentru consolidarea securit\u0103\u021bii \u0219i reducerea disparit\u0103\u021bilor de dezvoltare. Exemple de astfel de activit\u0103\u021bi sunt: \u0218coala polono-maghiar\u0103 de lideri, Forumul interna\u021bional de cooperare a tinerilor carpa\u021bi \u0219i a celor trei Carpa\u021bi, Collegium Carpathicum sau proiectul Via Culturalia.<\/p>\n\n\n\n VII Panel: Grupul de la Vi\u0219egrad - c\u0103tre o dezvoltare durabil\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n Discu\u021bia privind V4 a fost condus\u0103 de ministrul adjunct de externe Szymon Szynkowski vel S\u0119k, plenipoten\u021biar al guvernului pentru pre\u0219edin\u021bia polonez\u0103 a Grupului de la Visegrad. El a subliniat c\u0103 Polonia este implicat\u0103 \u00een multe ini\u021biative regionale care fac parte din politica sa extern\u0103. Cea mai important\u0103 \u0219i mai cunoscut\u0103 asocia\u021bie din Europa este Grupul de la Vi\u0219egrad.<\/p>\n\n\n\n Panoul VIII: Apele Carpatice<\/strong><\/p>\n\n\n\n Discu\u021bia privind situa\u021bia hidrologic\u0103 din regiunea Carpa\u021bilor a fost moderat\u0103 de Barbara Bartu\u015b, deputat, pre\u0219edintele Delega\u021biei Sejm \u0219i Senatului la Adunarea Parlamentar\u0103 a OSCE. Ma\u0142gorzata Goli\u0144ska, secretar de stat la Ministerul Mediului, Resurselor Naturale \u0219i P\u0103durilor, a sus\u021binut c\u0103 apa este un raison d'etre \u00een condi\u021biile poloneze. - Mai mult de jum\u0103tate din resursele de ap\u0103 din lume \u00eencep \u00een mun\u021bi, iar acest lucru este valabil \u0219i pentru Carpa\u021bi. Structura geologic\u0103 a Carpa\u021bilor nu o face o zon\u0103 bun\u0103 pentru reten\u021bie. Merit\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 p\u0103durile nu sunt doar o chestiune de calitate, ci \u0219i de cantitate de ap\u0103 \u0219i de circula\u021bie a acesteia. Prin urmare, silvicultura are un rol important de jucat. O cre\u0219tere a suprafe\u021bei \u00eemp\u0103durite cu aproximativ 5% \u00eencetine\u0219te scurgerea apei cu 2%. Cre\u0219terea acoperirii forestiere \u00een Carpa\u021bi este un lucru de care trebuie s\u0103 fim m\u00e2ndri. Silvicultorii pun deja \u00een aplicare programe care s\u0103 ajute la stocarea apei pe sol \u0219i s\u0103 \u00eempiedice scurgerea acesteia, a explicat Ma\u0142gorzata Goli\u0144ska.<\/p>\n\n\n\n Panel IX: A treia misiune a universit\u0103\u021bii 2.0. Cooperarea universit\u0103\u021bilor cu mediul extern \u00een perioada pandemiei COVID-19<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ultimul panel al celei de-a 27-a Conferin\u021be Europa Carpatic\u0103 a fost moderat de Jan Malicki de la Departamentul de Studii Est-Europene al Universit\u0103\u021bii din Var\u0219ovia. Rectorii universit\u0103\u021bilor din Podkarpackie au vorbit despre cooperarea universitar\u0103, care, din cauza circumstan\u021belor, a trebuit s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 formele tradi\u021bionale. Jan Malicki a vorbit, de asemenea, despre Collegium Carpathicum: - \u00cen acest proiect sunt implicate \u0219ase universit\u0103\u021bi, iar noi punem \u00een aplicare un grant din partea Fondului Visegrad. \u00cen prim\u0103var\u0103, a trebuit s\u0103 acceler\u0103m proiectul \u0219i cursurile au trebuit s\u0103 se desf\u0103\u0219oare online.<\/p>\n\n\n\n Vechiul Continent este ca un organism t\u00e2n\u0103r. Un paradox? Europa modern\u0103, gra\u021bie transform\u0103rilor UE, nu a intrat \u00eenc\u0103 la maturitate. De\u0219i ni s-a p\u0103rut c\u0103 structurile dezvoltate ne ofer\u0103 un cadru rigid de dezvoltare, comunitatea european\u0103 caut\u0103 acum o nou\u0103 cale. Ea se inspir\u0103 din trecut, dar poate fi condus\u0103 \u00een viitor printr-o cooperare sensibil\u0103 bazat\u0103, printre altele, pe [...].<\/p>","protected":false},"author":21,"featured_media":19830,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[78,49,3],"tags":[],"class_list":["post-19820","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-europa-karpat","category-podkarpacie","category-wydarzenia"],"yoast_head":"\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/1p.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/1pa.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/2p.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/3p.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/4p.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/5p.jpg\")
<\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"