{"id":16178,"date":"2019-06-06T14:25:28","date_gmt":"2019-06-06T12:25:28","guid":{"rendered":"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/?p=16178"},"modified":"2019-06-06T16:48:37","modified_gmt":"2019-06-06T14:48:37","slug":"marek-kuchcinski-odmiennosc-wspanialej-kultury-europy-srodkowej-i-wschodniej-zwiazanej-z-chrzescijanstwem-tradycja-antyku-grecko-rzymskiego-oraz-wartosciami-wolnosci-jednostkowej-i-narodowej-okaz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/ro\/wydarzenia\/marek-kuchcinski-odmiennosc-wspanialej-kultury-europy-srodkowej-i-wschodniej-zwiazanej-z-chrzescijanstwem-tradycja-antyku-grecko-rzymskiego-oraz-wartosciami-wolnosci-jednostkowej-i-narodowej-okaz\/","title":{"rendered":"Marek Kuchci\u0144ski: Diferen\u021bierea culturii magnifice din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, asociat\u0103 cu cre\u0219tinismul, tradi\u021bia antichit\u0103\u021bii greco-romane \u0219i valorile libert\u0103\u021bii individuale \u0219i na\u021bionale, s-a dovedit mult mai durabil\u0103 dec\u00e2t regimul totalitarist"},"content":{"rendered":"

Discursul pre\u0219edintelui Sejm, Marek Kuchci\u0144ski, \u00een deschiderea celui de-al patrulea Summit parlamentar al Europei Centrale \u0219i de Est:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Subiectul primului panel al deliber\u0103rilor noastre nu a fost ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Pr\u0103bu\u0219irea comunismului este cu siguran\u021b\u0103 cea mai important\u0103 experien\u021b\u0103 istoric\u0103 a \u00eentregii Europe postbelice. Atunci am avut parte de schimb\u0103ri fundamentale care au modelat fa\u021ba contemporan\u0103 a p\u0103r\u021bii noastre de Europ\u0103 \u0219i a statelor sale.<\/p>\n\n\n\n

Popoarele din \u021bara noastr\u0103\nRegiunea au dat \u00eentotdeauna dovad\u0103 de un mare dinamism spiritual \u00een \u021b\u0103rile lor de origine \u0219i \u00een\nemigrare. Acest lucru s-a manifestat printr-un accent caracteristic pus pe rela\u021bia de\npolitic\u0103 cu valori. Acest lucru este eviden\u021biat de\nAcest lucru este eviden\u021biat de figurile de sfin\u021bi conduc\u0103tori \u0219i creatori ai statalit\u0103\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bii na\u021bionale a\nstatelor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est: Sf\u00e2ntul Venceslas \u00een Boemia sau Sf\u00e2ntul \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt.\nMare \u00een Ungaria, Sf\u00e2nta Regin\u0103 Jadwiga \u00een Polonia, Sf\u00e2ntul Casimir \u00een Lituania \u0219i\nPapa Ioan Paul al II-lea, care a f\u0103cut din leg\u0103tura dintre spirit \u0219i politic\u0103 un element important al\ndin slujirea sa pastoral\u0103 global\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tocmai aceast\u0103 perspectiv\u0103 a stat, poate, la baza respingerii ideologiei \u0219i a\nsistem comunist de c\u0103tre popoarele din regiunea noastr\u0103. Diferen\u021ba culturii magnifice din Europa Central\u0103 \u0219i de Est,\nasociate cu cre\u0219tinismul, tradi\u021bia antichit\u0103\u021bii greco-romane \u0219i a\nvalorile libert\u0103\u021bii individuale \u0219i na\u021bionale s-au dovedit a fi mult mai durabile dec\u00e2t valorile\nregim totalitar. Stalin, de altfel, a subliniat \u00een repetate r\u00e2nduri dificult\u0103\u021bile de\nimpunerea regimului comunist \u00een \u021b\u0103rile din regiunea noastr\u0103, tocmai din cauza caracterului lor cultural \u0219i na\u021bional.\nvedere for\u021ba lor cultural\u0103 \u0219i identitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Procesul de pr\u0103bu\u0219ire a blocului comunist poate fi privit din mai multe perspective:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prima este perspectiva statelor\/na\u021biunilor care au experimentat efectele comunismului, adic\u0103 au participat direct la tranzi\u021bie. Pentru unii dintre ei, pr\u0103bu\u0219irea comunismului a \u00eensemnat apari\u021bia propriului lor stat independent. Pentru al\u021bii, a \u00eensemnat redob\u00e2ndirea suveranit\u0103\u021bii depline dup\u0103 ani de domina\u021bie str\u0103in\u0103. Dar toate se aflau \u00eentr-un proces de schimbare a sistemului politic, social \u0219i economic.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i ast\u0103zi putem\nne felicit\u0103m pentru c\u0103 am trecut cu curaj prin acest proces dificil. Fiecare dintre\n\u021b\u0103rile, prin efortul de transformare, au dovedit c\u0103 sunt capabile s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 drumul.\n\u00een condi\u021bii geopolitice dificile \u0219i merit\u0103 s\u0103 fie pe deplin\nparticipant la rela\u021biile interna\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

A doua perspectiv\u0103 este cea a noii ordini din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Anul 1989 a fost toamna popoarelor (cum se spune \u00een termeni literari, deosebind aceast\u0103 perioad\u0103 de prim\u0103vara popoarelor din Primul R\u0103zboi Mondial). Noile state au fost create pe baza unor noi ordini constitu\u021bionale, a unor noi partide, a unor noi reguli de afaceri \u0219i a unor noi structuri sociale. Astfel a avut loc \u00eenceputul politicii moderne a statelor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. \u00cen regiunea noastr\u0103, modelul Europei Na\u021biunilor, bazat pe regul\u0103, c\u00e2\u0219tig\u0103 din nou teren: diversitate maxim\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu minim,<\/em> Ceea ce era \u00een total\u0103 contradic\u021bie cu modelul comunist, care c\u0103uta s\u0103 men\u021bin\u0103 varietate minim\u0103 pentru un spa\u021biu maxim<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Al treilea\nperspectiva este formarea\nde noi atitudini \u0219i viziuni postsovietice \u00een societ\u0103\u021bile noastre,\ndup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea comunismului \u00een urm\u0103 cu 30 de ani \u0219i atitudinea\nla trecutul comunist. Aceasta este pentru\nmajoritatea \u021b\u0103rilor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est un element important \u00een formarea memoriei istorice.\nmemoria istoric\u0103. Acesta joac\u0103 un rol imens \u00een procesul de construc\u021bie.\nmemoria colectiv\u0103, consolideaz\u0103 societ\u0103\u021bile \u0219i le \u00eent\u0103re\u0219te identitatea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul experien\u021bei noastre, politica istoric\u0103 pune accentul pe dou\u0103 aspecte\nelemente. \u00cen primul r\u00e2nd, prezint\u0103 epoca de\ncomunismul ca fiind o perioad\u0103 dificil\u0103 a istoriei, care nu se poate repeta. Dup\u0103\n\u00een al doilea r\u00e2nd, arat\u0103 c\u0103 pr\u0103bu\u0219irea acestui sistem\n\u00een Europa a fost o adev\u0103rat\u0103 descoperire, un fel de piatr\u0103 de hotar \u00een construc\u021bia unor noi sisteme politice.\nconstruirea de noi sisteme politice. Memoria de\ncomunismului \u0219i marile schimb\u0103ri asociate cu toamna na\u021biunilor, constituie o\nun tezaur de experien\u021be ale statelor noastre, care le modeleaz\u0103 actualele\nfunc\u021bionarea pe scena interna\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Poate c\u0103 avem evalu\u0103ri diferite ale trecutului comunist al \u021b\u0103rii noastre.\n\u021b\u0103ri. Cu toate acestea, este considerat ca fiind un\nnumitor comun pentru \u00eentreaga regiune, ceea ce face ca provoc\u0103rile care apar s\u0103 fie\nunele provoc\u0103ri actuale sunt similare.\nPrintre cele mai importante dintre acestea a\u0219 include\ncooperare \u00een vederea construirii securit\u0103\u021bii regiunii, precum \u0219i dezbaterea \u00een jurul sistemului de valori \u00een contextul contemporan.\nEuropa, inclusiv importan\u021ba\nlibertatea \u0219i suveranitatea statelor. Acestea sunt cele mai importante aspecte, la care merit\u0103 s\u0103 reflect\u0103m \u0219i ast\u0103zi.\nast\u0103zi. <\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 toate celelalte aspecte - economice, infrastructurale etc. - se dezvolt\u0103 pe baza acestor elemente esen\u021biale. \u00cen acest context, a\u0219 dori s\u0103 adresez \u00eenc\u0103 o dat\u0103 un c\u0103lduros bun venit tuturor celor prezen\u021bi \u0219i s\u0103 le urez deliber\u0103ri fructuoase \u00een spiritul \"unit\u0103\u021bii \u00een diversitate\".    <\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103torul vorbitor a fost profesorul Roger Scruton, un filozof \u0219i prieten al Poloniei care a sus\u021binut opozi\u021bia anticomunist\u0103 \u00een anii 1980. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n
Roger Scruton: Provoc\u0103ri pentru guvernele din Europa Central\u0103 \u0219i de Est - Al patrulea summit al pre\u0219edin\u021bilor de parlamente din Europa Central\u0103 \u0219i de Est<\/a><\/blockquote>