Pre\u0219edintele Republicii Polone a acordat Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Polone lui Roger Scruton, cet\u0103\u021bean al Regatului Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei de Nord, \u00een semn de recunoa\u0219tere a contribu\u021biei sale remarcabile la sprijinirea schimb\u0103rii democratice \u00een Polonia \u0219i la dezvoltarea cooper\u0103rii \u0219tiin\u021bifice \u0219i academice polono-britanice. <\/p>\n\n\n\n
- Comunismul a luat sf\u00e2r\u0219it datorit\u0103 credin\u021bei \u0219i patriotismului poporului polonez. Sunt onorat c\u0103 am jucat un rol modest \u00een acest sens\", a declarat profesorul Roger Scruton. - Este important s\u0103 ap\u0103r\u0103m ideile \u00een opozi\u021bie cu ideologiile... S\u0103 ne amintim c\u0103 comunismul a fost impus na\u021biunii de c\u0103tre sovietici, c\u0103rora polonezii le erau subordona\u021bi... Am reu\u0219it datorit\u0103 tradi\u021biilor \u0219i identit\u0103\u021bii, credin\u021bei catolice, sim\u021bului istoriei \u0219i curajului. Polonezii au dat un exemplu foarte bun. \u0218i a\u0219a cum noi, \u00een Occident, am \u00eencercat c\u00e2ndva s\u0103 ajut\u0103m Polonia, acum avem nevoie de ajutorul vostru - a argumentat Scruton.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anii 1980, Scruton a sus\u021binut opozi\u021bia anticomunist\u0103. A colaborat, printre al\u021bii, cu actualul pre\u0219edinte al Sejm, Marek Kuchci\u0144ski. \u00cen introducerea la o reeditare a unei reviste publicate de Kuchci\u0144ski, acesta scria:<\/strong><\/p>\n\n\n\n Am c\u0103l\u0103torit \u00een c\u0103utarea unor grupuri mici de oameni care doreau s\u0103 discute, s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u0219i s\u0103 recupereze m\u0103car o parte din via\u021ba intelectual\u0103 care a \u00eenflorit c\u00e2ndva \u00een Polonia. Eram mereu urm\u0103rit \u0219i, \u00een general, puteam s\u0103-i recunosc pe tic\u0103lo\u0219ii care aveau un contract cu mine dup\u0103 urechile lor mari de conopid\u0103 \u0219i dup\u0103 nasurile care le picurau \u00een must\u0103\u021bile umede. Erau genul de oameni pe care numai poli\u021bia de securitate \u00eei putea angaja. Oriunde m\u0103 duceam, era clar c\u00e2t de eficient a fost Partidul Comunist care a eliminat din nou societatea civil\u0103 polonez\u0103, l\u0103s\u00e2nd r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele \u00een seama Bisericii. Oamenii \u0219i-au dat seama c\u0103 nu are rost s\u0103 se certe, pentru c\u0103 nimic nu se va schimba \u00een urma disputei. Cel mai bine era s\u0103 ai grij\u0103 de familia ta \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2i aproape de Biseric\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anii '80, perioada Solidarit\u0103\u021bii era deja \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare.\namintiri, iar legea mar\u021bial\u0103 a redus Polonia la un fel de\nt\u0103cere somnambulic\u0103. Am c\u0103l\u0103torit \u00een c\u0103utarea unor grupuri mici de oameni care\nvrut s\u0103 discute, s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u0219i s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 m\u0103car o parte din via\u021ba intelectual\u0103 pe care\nvia\u021ba intelectual\u0103 care a \u00eenflorit c\u00e2ndva \u00een Polonia. Am fost mereu urm\u0103rit \u0219i\n\u00cen general, puteam s\u0103-i recunosc pe tic\u0103lo\u0219ii care aveau o misiune asupra mea dup\u0103 m\u0103rimea lor mare\nurechi de conopid\u0103 \u0219i nasuri care se scurg \u00een must\u0103\u021bile lor umede. Ei au fost\npersoane care nu puteau fi angajate dec\u00e2t de c\u0103tre poli\u021bia de securitate. Peste tot\nNu m-am dus era clar c\u00e2t de eficient a fost din nou partidul comunist.\na anihilat societatea civil\u0103 polonez\u0103, l\u0103s\u00e2nd r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Bisericii.\nOamenii \u0219i-au dat seama c\u0103 nu mai are rost s\u0103 se certe, pentru c\u0103 nimic nu mai are rost.\ns-ar schimba vreodat\u0103 ca urmare a disputei. Cel mai bine era s\u0103 ai grij\u0103 de familia ta \u0219i\nr\u0103m\u00e2ne\u021bi aproape de Biseric\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u0218i apoi am dat peste Przemy\u015bl. Mul\u021bumiri pentru\nmunca atent\u0103 a lui Marek Matraszek, am aflat despre societatea cet\u0103\u021benilor din\nacest vechi \u0219i c\u00e2ndva prosper ora\u0219 galician, care a publicat o revist\u0103 clandestin\u0103,\nMansarda cultural\u0103<\/em>\u0219i care s-au \u00eent\u00e2lnit, nu ca prietenii no\u0219tri din\nRepublica Ceh\u0103, \u00een vreo pivni\u021b\u0103 sau \u00een vreo camer\u0103 de cazane subteran\u0103, dar deasupra cl\u0103dirilor,\nca \u0219i cum nu le-ar fi p\u0103sat cine le poate vedea. Grupul lor de discu\u021bii a fost\ndescris\u0103 ca fiind mansard\u0103<\/em>,\nun loc sub un acoperi\u0219, iar c\u00e2nd i-am \u00eent\u00e2lnit m-am trezit \u00eentr-o societate deschis\u0103.\nde oameni normali, mic-burghezi, care erau hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103,\npicteaz\u0103, scriu \u0219i discut\u0103, ca \u0219i cum partidul nu ar fi dec\u00e2t un flux de\nde ap\u0103 murdar\u0103 care curge \u00een canalizarea de jos.<\/p>\n\n\n\n La\nEi erau condu\u0219i de Marek Kuchci\u0144ski, un fost student la istoria artei care locuia \u00een afara ora\u0219ului.\nsistem \u0219i a fost un credincios fervent \u00een cultur\u0103 ca eliberare a spiritului \u0219i a\ncare se opune ordinii totalitare. \u00cen jurul lui s-au adunat urm\u0103toarele persoane\nscriitori, pictori, profesori, \u0219i datorit\u0103 lui am reu\u0219it s\u0103 organizez\no serie de vizite ale intelectualilor occidentali pentru a discuta \u00een aceste mansarde\ncele mai importante probleme ale zilei.<\/p>\n\n\n\n Lucruri\ncur\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 se schimbe, dar \u00een mine imaginea lui Przemy\u015bl ca un\nun refugiu pentru societatea civil\u0103 \u00eentr-un stat socialist sumbru. A fost\nun loc hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze identitatea ca ora\u0219, cultur\u0103 \u0219i mod de via\u021b\u0103.\nstilul de via\u021b\u0103. C\u00e2nd comuni\u0219tii au capitulat \u00een cele din urm\u0103, am citit cu bucurie c\u0103 Marek\nKuchci\u0144ski fusese ales consilier, iar mai t\u00e2rziu deputat, al ora\u0219ului pe care \u00eel\nla care \u021binuse at\u00e2t de mult \u00een anii de opresiune. M\u0103 uit cu pl\u0103cere la acele vremuri \u00een care\narta \u0219i cultura erau simboluri ale libert\u0103\u021bii spiritului uman \u0219i \u00eemi amintesc c\u00e2t de important este\nera important ca revistele clandestine mici, cum ar fi Mansarda cultural\u0103<\/em>au p\u0103strat vie amintirea\nlibertate \u0219i au fost semin\u021bele unei societ\u0103\u021bi civile care \u00een cur\u00e2nd avea s\u0103\ns\u0103 germineze din nou.<\/p>\n\n\n\n Text<\/em>\/ Foto: M. Olejnik<\/em><\/p>\n\n\n\n