Anul 2019 este un an excep\u021bional pentru discu\u021biile privind cooperarea \u00een\nEuropa. Pentru c\u0103 anul acesta se \u00eemplinesc 30 de ani de la primele alegeri libere\n\u00een Europa Central\u0103 dup\u0103 c\u0103derea comunismului, care a avut loc \u00een Polonia \u00een 1989, precum \u0219i anivers\u0103rile Revolu\u021biei de catifea din Cehoslovacia \u0219i a schimb\u0103rilor din Ungaria.\nprecum \u0219i anivers\u0103rile Revolu\u021biei de catifea din Cehoslovacia \u0219i a schimb\u0103rilor din Ungaria. <\/p>\n\n\n\n
Aceste evenimente au avut loc \u00eenainte ca Zidul Berlinului s\u0103 cad\u0103 \u0219i s\u0103 schimbe\nfa\u021ba Europei Centrale \u0219i a creat condi\u021biile pentru unificarea european\u0103. Ast\u0103zi,\ndup\u0103 ace\u0219ti 30 de ani \u0219i dup\u0103 15 ani de prezen\u021b\u0103 a \u021b\u0103rilor central-europene \u00een UE, a\u0219 dori s\u0103 atrag aten\u021bia asupra faptului c\u0103\nc\u00e2teva provoc\u0103ri pe care a\u0219 dori s\u0103 le eviden\u021biez. <\/p>\n\n\n\n
Prima<\/strong>\u00een UE\nexist\u0103 o criz\u0103 a valorilor. Ultimii ani au ar\u0103tat diviziunile dintre\nstatele membre \u0219i s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 o identitate comun\u0103 nu se poate baza pe\ndoar pe baze economice sau institu\u021bionale, f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de con\u0219tiin\u021ba cultural\u0103 \u0219i social\u0103.\nde con\u0219tientizare cultural\u0103 \u0219i social\u0103. Europa nu este doar o pia\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 suflet.\n<\/p>\n\n\n\n Europa are r\u0103d\u0103cini cre\u0219tine, din care provine\nrespectul fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi \u0219i toleran\u021ba; pe baza acestor r\u0103d\u0103cini trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 ne\nsolu\u021bii optime pentru consolidarea identit\u0103\u021bii europene.<\/p>\n\n\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd,<\/strong> preocup\u0103ri\n\u00een UE declinul \u00een func\u021bionarea legii. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 exist\u0103 un tratament inegal\nStatele membre. Uniunea se \u00eentemeiaz\u0103 pe\nTratatele \u0219i principiul subsidiarit\u0103\u021bii. Tratatele definesc competen\u021bele statelor \u0219i\ninstitu\u021biilor Uniunii, iar aceast\u0103 grani\u021b\u0103 este \u00eenc\u0103lcat\u0103 din partea UE, iar acest lucru este o\nproblem\u0103. Ast\u0103zi, asist\u0103m la un tratament diferit al statelor care au aderat la\nUE \u00een 2004 \u0219i ulterior, din a\u0219a-numitele state membre vechi. Un exemplu \u00een acest sens este\njudiciar, a c\u0103rui organizare este - conform Tratatului de la Lisabona - o problem\u0103 intern\u0103 a Uniunii Europene.\ncompeten\u021ba statelor membre. \u00cen cazul \u00een care exist\u0103 o institu\u021bie judiciar\u0103 \u00een\no \u021bar\u0103, are \u0219i dreptul de a se afla \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i de a func\u021biona pe principii similare. St\u00e2lpi\na dorit aceast\u0103 reform\u0103, deoarece \u00een instan\u021bele poloneze patologiile au crescut de ani de zile din cauza\nlipsa unui echilibru real al puterii \u0219i consecin\u021bele totalitarismului. Un stat democratic nu poate\nfunc\u021biona bine \u00eentr-un stat democratic cu o administrare defectuoas\u0103 a justi\u021biei.\njusti\u021bie.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Polonia, institu\u021biile judiciare sunt chiar mai pu\u021bin politizate dec\u00e2t\n\u00een alte \u021b\u0103ri, \u00een calitate de judec\u0103tori\nau o influen\u021b\u0103 mult mai mare asupra lor. Atunci c\u00e2nd actualul guvern a c\u00e2\u0219tigat alegerile \u00een 2015, s-a angajat \u00een\nla anun\u021bata reform\u0103 a sistemului judiciar. O parte a reformei include modificarea legii\nla Curtea Suprem\u0103 \u0219i schimbarea modului \u00een care sunt numi\u021bi membrii CNJ. Acest lucru este \u00een conformitate cu tratatele,\n\u00een conformitate cu Constitu\u021bia Republicii Polone \u0219i cu solu\u021biile g\u0103site \u00een multe state membre\nstatele membre (metoda de numire a membrilor echivalentului NCJ polonez), de ex.\nBelgia, Spania, \u021a\u0103rile de Jos, Portugalia, Austria, Germania, Suedia \u0219i Danemarca.<\/p>\n\n\n\n Acuza\u021biile potrivit c\u0103rora Polonia nu respect\u0103 statul de drept sunt\nnefondat\u0103 \u0219i formulat\u0103 pentru nevoile unor for\u021be politice \u00een timpul\ncampania \u00een curs de desf\u0103\u0219urare pentru Parlamentul European. Acesta este un amestec \u00een afacerile interne ale unui stat.\nafacerile interne ale statului. Prin urmare, o astfel de practic\u0103 extracontractual\u0103 nu poate fi tolerat\u0103.\npractica extracontractual\u0103 nu poate fi, prin urmare, tolerat\u0103. Ar trebui s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m ca institu\u021biile UE s\u0103 trateze toate statele membre \u00een mod egal.\ntuturor statelor membre.<\/p>\n\n\n\n \u00cen al treilea r\u00e2nd,<\/strong> democratic\nUE trebuie s\u0103 sporeasc\u0103 importan\u021ba parlamentelor na\u021bionale. Reforma sistemului de\na sistemului UE ar trebui s\u0103 fie \u00eenso\u021bit\u0103 de un mandat democratic real, acordat prin intermediul\nprocesul electoral na\u021bional. <\/p>\n\n\n\n Din punctul meu de vedere, gre\u0219eala fundamental\u0103 a UE este c\u0103 a subestimat acest lucru.\nproblem\u0103. Cred c\u0103 reechilibrarea rela\u021biei dintre parlamentele na\u021bionale\nparlamentelor na\u021bionale \u0219i a institu\u021biilor europene ar trebui s\u0103 fie un obiectiv important al re\u00eennoirii Uniunii Europene.\nUniunea European\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aprecierea rolului parlamentelor na\u021bionale \u00een procesul decizional\neste o oportunitate de a consolida legitimitatea democratic\u0103 a UE. \u0218i un simbol\nde sc\u0103dere a importan\u021bei parlamentelor na\u021bionale \u00een procesul de legiferare a UE este\nineficien\u021ba mecanismului \"cartona\u0219ului galben\". Din cele 370 de \u00eencerc\u0103ri de activare a acestuia de c\u0103tre\nna\u021bionale, Comisia European\u0103 s-a ocupat de ea doar de trei ori \u0219i doar \u00eentr-un singur caz a fost prezentat\u0103 o propunere.\ndoar \u00eentr-un singur caz propunerea a fost retras\u0103.<\/p>\n\n\n\n Al patrulea,<\/strong> Uniunea\nUniunea European\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i protejeze unitatea, solidaritatea statelor membre. Puterea\nUniunea nu deriv\u0103 doar din for\u021ba fiec\u0103rui stat \u00een parte, ci \u0219i din comunitatea pe care o form\u0103m.\nform\u0103m \u00eempreun\u0103. \u00cen acest context, este nevoie de o nou\u0103 privire asupra programului multianual.\nCadrul financiar 2021-2027 este necesar. <\/p>\n\n\n\n Observ\u0103m cu \u00eengrijorare \u0219tirile privind reducerile planificate \u00een\nfinan\u021bare pentru politica agricol\u0103 \u0219i politica de coeziune. Aceste politici\nreprezint\u0103 o realizare incontestabil\u0103 a UE. Reducerea finan\u021b\u0103rii acestora ar fi o\no lovitur\u0103 la temelia comunit\u0103\u021bii. Aceasta va \u00eensemna o cre\u0219tere a popularit\u0103\u021bii\nEuroscepticii. <\/p>\n\n\n\n A cincea,<\/strong> toate\nsunt de acord c\u0103 dezvoltarea economic\u0103 a UE ar trebui s\u0103 fie o prioritate. Dar Europa are nevoie de un nou impuls \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103\n\u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, deoarece ritmul de dezvoltare este nesatisf\u0103c\u0103tor, iar unele \u021b\u0103ri UE\nse confrunt\u0103 cu o capcan\u0103 a cre\u0219terii medii.<\/p>\n\n\n\n O Europ\u0103 cu mai multe viteze nu este solu\u021bia; s-ar putea chiar\nar putea chiar d\u0103una func\u021bion\u0103rii pie\u021bei unice, care este unul dintre principalele atuuri ale Uniunii Europene.\nUE.<\/p>\n\n\n\n \u00cen opinia mea, succesul \u00een rezolvarea acestor provoc\u0103ri\nprovoc\u0103ri depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de cooperarea statelor membre. <\/p>\n\n\n\n Uniunea European\u0103 este o mare realizare, dar reformele sunt\nnecesare. Discu\u021bia despre UE nu trebuie s\u0103 se bazeze pe ideologie, ci pe fapte, deoarece\nUE este divers\u0103. Vorbim limbi diferite, avem istorii, obiceiuri \u0219i obiceiuri diferite.\netc. Trebuie s\u0103 respect\u0103m aceste culturi diferite ale statelor \u0219i popoarelor. Aceast\u0103 unitate \u00een\ndiversitatea reprezint\u0103 fundamentul UE. <\/p>\n\n\n\n Propunerile de mai sus ar trebui s\u0103 contribuie la dezvoltarea viitoarelor\ncooperarea dintre parlamente \u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 calitatea cooper\u0103rii dintre parlamentele noastre.\nparlamentelor cu institu\u021biile UE.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Foto: \u0141ukasz B\u0142asikiewicz\/ Sejm<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/Wieden-M.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n