\nMarek Kuchci\u0144ski<\/strong><\/span><\/p>\n
\u00cen momentul \u00een care comemor\u0103m 100 de ani de la rena\u0219terea Poloniei \u0219i contribu\u021bia oamenilor din zona Przemy\u015bl la acest mare act de independen\u021b\u0103, este imposibil s\u0103 evit\u0103m unele reflec\u021bii \u0219i compara\u021bii \u00eentre perioada de dinainte \u0219i de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Marele R\u0103zboi a provocat schimb\u0103ri geopolitice enorme. Apari\u021bia mai multor state na\u021bionale \u00een partea noastr\u0103 de Europ\u0103 a adus o nou\u0103 calitate \u00een via\u021ba socio-politic\u0103. Acest lucru ridic\u0103 \u00eentrebarea cum au afectat aceste schimb\u0103ri dezvoltarea zonei Przemy\u015bl \u0219i a Przemy\u015bl-ului \u00eensu\u0219i, care au fost cauzele \u0219i efectele lor, ce impact au avut asupra proceselor genera\u021bionale de transformare, ce a depins de na\u021biuni \u0219i ce a fost opera indivizilor \u0219i cine merit\u0103 s\u0103 fie amintit. Aceste \u00eentreb\u0103ri pot fi legate nu numai de istorie, ci \u0219i de oameni, de formarea na\u021biunilor, de dezvoltarea durabil\u0103, de patrimoniul cultural, adic\u0103 de tot ceea ce ne preocup\u0103 \u00een spiritul anivers\u0103rii.<\/p>\n
Cea de-a doua Republic\u0103, ca pu\u021bine \u021b\u0103ri din Europa, a fost supus\u0103 insultelor (celebrul \"copil bastard al Tratatului de la Versailles\" - Molotov, \"imposibilitate economic\u0103\" - Keynes, \"dezertor al istoriei\" - Lloyd George, pentru c\u0103, s\u0103 \u0219ti\u021bi, actuala insult\u0103 a polonezilor de c\u0103tre str\u0103ini nu este o noutate) \u0219i politici care servesc la anihilarea Patriei noastre. Model\u00e2ndu-\u0219i existen\u021ba independent\u0103 \u00een condi\u021bii externe \u0219i interne foarte dificile, cea de-a doua Republic\u0103 a fost totu\u0219i un mare succes. Dup\u0103 vremurile de parti\u021bii, de \u00eenapoiere economic\u0103 \u0219i social\u0103, politica de stat a adus schimb\u0103ri \u00een bine pentru cet\u0103\u021beni. A redus suprapopularea din mediul rural \u0219i a redus \u0219omajul din ora\u0219e. Au fost introduse democra\u021bia parlamentar\u0103, votul femeilor, educa\u021bia gratuit\u0103 \u0219i o legisla\u021bie a muncii foarte favorabil\u0103 muncitorilor. Progresul social a fost posibil pentru largi segmente ale societ\u0103\u021bii, ceea ce a dus la educarea a sute de mii de profesioni\u0219ti de mare calibru \u0219i a milioane de cet\u0103\u021beni con\u0219tien\u021bi de drepturile \u0219i responsabilit\u0103\u021bile lor.<\/span><\/p>\n Identificarea cu propriul stat, \u00eempreun\u0103 cu sentimentul de for\u021b\u0103 emanat de comunitatea na\u021bional\u0103, au devenit factorii care au determinat supravie\u021buirea noastr\u0103 na\u021bional\u0103 \u00een confruntarea cu cei mai mari demoni ai secolului XX - socialismul na\u021bional \u0219i interna\u021bionalist.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n P\u0103rintele Benedykt Chmielowski, autorul primei enciclopedii universale poloneze Nowe Ateny, a scris c\u0103 Przemy\u015bl exista deja \u00een 758 (acum 1260 de ani!): <\/span>\"PRZEMYS\u0141AW I, sau LESZEK I, din condi\u021bia de aur Faber Fortunae a polonezilor, buturugile aurite ale ungurilor \u0219i moravurilor nu at\u00e2t de mult au speriat \u0219i respins Polonia. A tr\u0103it \u00een jurul anului 760 \u0219i a \u00eentemeiat Przemy\u015bl sub numele s\u0103u\".<\/span><\/i> Acest conduc\u0103tor este remarcat \u0219i de Ignacy Krasicki \u00een lucrarea sa \u00een dou\u0103 volume \"Zbi\u00f3r potrzebnieyszych wiadomo\u015bci\". Ora\u0219ul, sau gr\u00f3d, a\u0219a cum era denumit Przemy\u015bl pe vremea cronicarului Nestor, a fost sediul L\u0119dzienilor - Lechii, care a fost ocupat de prin\u021bul rutenilor Vladimir \u00een 881 \u0219i care, la r\u00e2ndul s\u0103u, a fost recucerit de Boles\u0142aw Chrobry, probabil \u00een timpul expedi\u021biei sale victorioase spre Kiev. De la \u00eenceputul secolului al XIV-lea, castelul Przemy\u015bl, construit pentru a ap\u0103ra grani\u021bele sud-estice ale Poloniei, a fost unul dintre cele c\u00e2teva zeci de castele ridicate de Casimir cel Mare.<\/span><\/p>\n Przemy\u015bl a fost sediul starostiei \u0219i al diecezei. \u00cen catedral\u0103, \u00een ceea ce este acum capela Drohojowski, se \u021bineau sejmiks ale nobilimii (a\u0219a erau obiceiurile), \u00een timpul c\u0103rora cavalerii luau decizii importante pentru afacerile locale. Printre starostele de seam\u0103 s-au num\u0103rat Piotr Kmita \u0219i Stanis\u0142aw August Poniatowski, mai t\u00e2rziu rege al Poloniei.<\/span><\/p>\n Ora\u0219ul a fost capitala \u021ainutului Przemysl, unde a avut loc adunarea general\u0103 a Voievodatului Ruteniei din Prima Republic\u0103, \u00een S\u0105dowa Wisznia. \u021ainutul Przemysl din acea vreme era vast, \u00eentinz\u00e2ndu-se de la Stryja la \u015awilcza, \u00een spatele Rzesz\u00f3w, \u0219i de la Mun\u021bii S\u0142onne la Tarnogr\u00f3d. Acesta includea districtele Przemysl, Jaroslaw, Le\u017cajsk, \u0141a\u0144cut, Rzesz\u00f3w, Moscis, Przeworsk, Sambork, Drohobycz, Tyczyn \u0219i Stryj. Din nefericire, dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, ca urmare a stabilirii grani\u021belor dintre Republica Popular\u0103 Polonez\u0103 \u0219i URSS, teritoriul istoric Przemysl a fost \u00eemp\u0103r\u021bit. Ast\u0103zi, o parte se afl\u0103 \u00een Polonia, iar cealalt\u0103 \u00een Ucraina.<\/span><\/p>\n Przemy\u015bl \u00ee\u0219i aminte\u0219te gloria din perioada austro-ungar\u0103. \u00cen acel moment, a devenit una dintre cele mai mari cet\u0103\u021bi cu o garnizoan\u0103 de peste o sut\u0103 de mii de solda\u021bi de aproape toate na\u021bionalit\u0103\u021bile din imperiul multietnic. \u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n Multe personalit\u0103\u021bi eminente \u0219i cunoscute au avut leg\u0103tur\u0103 cu Przemy\u015bl \u0219i regiunea Przemysl, cum ar fi scriitorul Stanis\u0142aw Orzechowski, canonicul (mai t\u00e2rziu episcop de Warmian) Ignacy Krasicki - paroh al catedralei din Przemy\u015bl \u0219i autorul c\u0103r\u021bii Monachomachia, Mare\u0219alul Sejm-ului Andrzej Maksymilian Fredro - scriitor baroc, cunoscut ca Tacitus polonez, fondator al m\u0103n\u0103stirii Kalwaria Pac\u0142awska \u0219i v\u0103rul s\u0103u \u00eendep\u0103rtat - poetul Aleksander Fredro din Rudki, Miko\u0142aj S\u0119p-Szarzy\u0144ski - unul dintre cei mai eminen\u021bi poe\u021bi polonezi. Printre personalit\u0103\u021bile recunoscute se num\u0103r\u0103 \u0219i clerul: Sf\u00e2ntul Iosif Pelczar (episcop de Przemy\u015bl la \u00eenceputul secolelor XIX \u0219i XX, fondator al Congrega\u021biei Surorilor Sfintei Inimi \u0219i al Muzeului Arhiepiscopiei de Przemy\u015bl), Fericitul P\u0103rinte Jan Balicki, Cardinalul Adam Stefan Sapieha de Krasiczyn \u0219i Arhiepiscopul Ignacy Tokarczuk - \"purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al unei na\u021biuni care lupt\u0103 pentru suveranitatea sa \u0219i un episcop ne\u00eentrecut\", pe care, prin decizia Sejm-ului, \u00eel comemor\u0103m \u00een mod special \u00een acest an, la 100 de ani de la na\u0219tere. Acest cerc de personalit\u0103\u021bi eminente este l\u0103rgit de: Nepotul cardinalului Leon Sapieha din Krasiczyn - proprietar de terenuri, deputat \u00een Sejm-ul celei de-a doua Republici Poloneze, soldat \u00een R\u0103zboiul Polono-Sovietic \u0219i \u00een Armata Na\u021bional\u0103 (AK), \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul din \u0141\u0119townia, l\u00e2ng\u0103 Przemy\u015bl; Jan Gwalbert Pawlikowski din Medyka - creator al ecologiei, primul editor al c\u0103r\u021bii \"Fantoma regelui\" a lui S\u0142owacki; Jan Szczepanik - inventator genial din Rudnik, l\u00e2ng\u0103 Mo\u015bcisko; Henryk Jordan - medic, creator de gr\u0103dini pentru copii \u0219i tineri, care \u00eei poart\u0103 numele. \u00cen plus, n\u0103scut \u00een Drohobych<\/span> Socialistul, legionarul \u0219i avocatul Herman Lieberman, ini\u021biatorul construc\u021biei Casei Muncitorilor; remarcabila familie Tarnawski: Apolinary - medic \u0219i creatorul sta\u021biunii balneare din Kosovo din Pokucie (Hutsul), Leonard - insurgent al R\u0103scoalei din ianuarie, avocat, deputat \u00een Sejm-ul legislativ, co-fondator al Societ\u0103\u021bii Prietenilor \u0218tiin\u021bei \u0219i al Societ\u0103\u021bii Dramatice \"Fredreum\", fiul s\u0103u W\u0142adys\u0142aw - un eminent englez, traduc\u0103tor al lui Shakespeare \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, creatorul primului think tank - Comitetul Teritoriilor de Est, care locuie\u0219te pe strada Grodzka nr. 4 (o frumoas\u0103 cas\u0103 de locuit cu o fereastr\u0103 cu bovindou \u0219i stema dubl\u0103 a Lituaniei \u0219i a Coroanei); Karol Duldig - unul dintre cei mai mari arti\u0219ti australieni, sculptor \u0219i fondator al Academiei Australiene de Arte; Moj\u017cesz Schorr - senator al celei de-a doua Republici Poloneze, istoric \u0219i orientalist; Zbigniew Brzezi\u0144ski - politolog \u0219i diplomat american de origine polonez\u0103, consilier al pre\u0219edin\u021bilor americani; Andrzej Gawro\u0144ski - lingvist \u0219i poliglot (cuno\u0219tea 140 de limbi!), ap\u0103r\u0103tor al ora\u0219ului Lvov \u00een 1918; Jerzy Grotowski - reformator de teatru, a locuit \u0219i el pe strada Grodzka; Przemys\u0142aw Bystrzycki - scriitor, combatant mut; Ryszard Siwiec - soldat al Armatei Na\u021bionale, martir eroic pentru libertatea Cehoslovaciei \u00een 1968.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n \u00cen trecut, Przemy\u015bl nu era singurul loc \u00een care se adunau elitele \u0219i nu era singurul loc \u00een care se f\u0103cea schimb de idei. Mo\u0219tenirea genera\u021bional\u0103 \u0219i identitatea na\u021bional\u0103 se construiau \u00een multe alte ora\u0219e \u0219i localit\u0103\u021bi din regiunea Przemysl, precum \u0219i \u00een satele din jur, care erau locuite atunci de o majoritate cov\u00e2r\u0219itoare de polonezi.<\/span><\/p>\n Rudki, un ora\u0219 mic, dar important, a r\u0103mas \u00een posesia familiei Fredro p\u00e2n\u0103 la izbucnirea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Aleksander Fredro este, de asemenea, \u00eenmorm\u00e2ntat acolo.<\/span><\/p>\n Drohobych, cunoscut ca ora\u0219ul celor 5 rafin\u0103rii, este asociat nu numai cu Bruno Schulz \u0219i Boryslav, unde Jan Zeh \u0219i Ignacy Lukasiewicz au aprins prima lamp\u0103 de parafin\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, ci \u0219i cu politicieni vienezi de frunte, Cum ar fi prim-ministrul Kazimierz Badeni \u0219i deputatul Eustachy Sanguszko, precum \u0219i arti\u0219tii Artur Grottger, Maurice \u0219i Leopold Gottlieb \u0219i militari precum generalul Stanis\u0142aw Maczek \u0219i legendarul curier alb Tadeusz Chciuk-Celt. Ivan Franko, unul dintre cei mai proeminen\u021bi reprezentan\u021bi ai literaturii ucrainene, a fost, de asemenea, asociat cu Drohobych.<\/span><\/p>\n Chiar l\u00e2ng\u0103 Drohobych se afl\u0103 Truskavets, una dintre cele mai faimoase \u0219i cu cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere a sta\u021biunilor balneare din cea de-a doua Republic\u0103 Polonez\u0103 (286 de hoteluri \u0219i pensiuni nou deschise \u00een perioada de 20 de ani!). Aici s-a n\u0103scut Kazimierz Pelczar, fondatorul primului centru oncologic polonez.<\/span><\/p>\n \u00cen Medyka, cuibul extraordinar al extraordinarei familii Pawlikowski - despre care pu\u021bin\u0103 lume \u0219tie - a existat o tipografie clandestin\u0103 care a func\u021bionat \u00een secolul al XIX-lea, dup\u0103 care familia actualului politolog conservator ceh Alexander Tomsky a trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Gali\u021bia. <\/span><\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, \u00een arboretul din Bolestraszyce, l\u00e2ng\u0103 Przemy\u015bl (fondat \u00een anii 1970 de profesorul Jerzy Pi\u00f3recki), se afl\u0103 \u0219i ast\u0103zi conacul lui Piotr Micha\u0142owski, un pictor remarcabil care a gestionat aprovizionarea cu armament a insurgen\u021bilor \u00een timpul R\u0103scoalei din noiembrie. <\/span><\/p>\n Revenind la secolul al XVII-lea, merit\u0103 s\u0103 ne amintim c\u0103 fiica starostelui din Samborsk, George Mniszch, a devenit so\u021bia \u021barului Dmitri. Ace\u0219tia au fost singurii doi ani din istoria Rusiei \u00een care polonezii au condus Kremlinul (dup\u0103 o victorie anterioar\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia de la Klushino). \u021aarul Vasili \u0218uiski \u0219i fra\u021bii s\u0103i i-au adus un omagiu regelui Sigismund al III-lea la Var\u0219ovia, dup\u0103 cum aminte\u0219te o plac\u0103 de pe coloana lui Sigismund. Nimeni nu a repetat ulterior aceast\u0103 performan\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, este un ora\u0219 \u0219i o \u021bar\u0103 \u00een care diferite na\u021biuni au convie\u021buit de-a lungul secolelor \u0219i \u00een care au fost active diferite biserici. Uneori ne putem \u00eent\u00e2lni cu opinia paginilor noastre c\u0103 sunt un creuzet de na\u021biuni. Aceasta este o no\u021biune \u00een\u0219el\u0103toare, care se potrive\u0219te mai degrab\u0103 cu Statele Unite ca un creuzet de grupuri etnice diferite. \u00cen \u021ainutul Przemysl \u0219i \u00een fostele Teritoriile de Est, na\u021biunile (na\u021biunile) func\u021bionau at\u00e2t independent, c\u00e2t \u0219i interdependent, dar \u00eentr-un mod suveran, de\u0219i adesea competitiv. Mai degrab\u0103, se poate presupune c\u0103 partea noastr\u0103 de Europ\u0103 a fost mai degrab\u0103 o \"verig\u0103 a istoriei\", \u00een care influen\u021bele orientale \u0219i occidentale s-au amestecat. \u00centr-adev\u0103r, statutul \u0219i caracterul nostru au fost modelate de epoca de aur a primei Republici, care a dus o politic\u0103 \"\u00eentre m\u0103ri\" cu un succes impresionant. Iar tr\u0103s\u0103tura care ne-a caracterizat \u00eenc\u0103 din acele vremuri - toleran\u021ba care se na\u0219te din tradi\u021biile libertariene \u0219i republicane - poate asigura cel mai bine coexisten\u021ba diferitelor culturi pe un singur teritoriu. F\u0103r\u0103 fascism, f\u0103r\u0103 comunism, f\u0103r\u0103 du\u0219m\u0103nii etnice.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n \"E pentru a-i \u021bine de cald\". - aceste cuvinte simple rostite de p\u0103rintele Jan Balicki, \u00een prezent un binecuv\u00e2ntat al Bisericii Catolice, unui seminarist care l-a \u00eentrebat de ce \u00ee\u0219i d\u0103ruie\u0219te puloverul unei persoane s\u0103race, caracterizeaz\u0103 \u00een mod adecvat multe atitudini similare. Oameni precum p\u0103rintele Jan Balicki au modelat Przemy\u015bl \u0219i poporul Przemy\u015bl de-a lungul secolelor.\u00a0<\/span>Fericitul P\u0103rinte Jan Balicki s-a n\u0103scut la 25 ianuarie 1869, \u00een Staromie\u015bcie, l\u00e2ng\u0103 Rzesz\u00f3w. Dac\u0103 am \u00eencerca s\u0103 privim Przemy\u015bl prin ochii t\u00e2n\u0103rului Jan, am vedea un ora\u0219 militarizat. De\u0219i prosper\u0103 din punct de vedere economic, avea un suflet zdren\u021b\u0103ros - un suflet ascuns \u00eentre zidurile vechilor chirii, biserici, biserici ortodoxe \u0219i sinagogi. Acest suflet a fost \u00eengrijit \u0219i de Sf\u00e2ntul Episcop Iozef Sebastian Pelczar.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n Austriecii au apreciat importan\u021ba militar\u0103 a loca\u021biei Przemy\u015bl \u00eenc\u0103 de la expedi\u021bia trupelor Ducatului Var\u0219oviei sub comanda prin\u021bului Poniatowski \u00een Gali\u021bia \u00een 1809. Zece ani mai t\u00e2rziu, ora\u0219ul a \u00eenceput s\u0103 fie fortificat. \u00a0<\/span><\/p>\n Acest lucru nu era ceva nou \u00een istoria ora\u0219ului. Conform surselor, zidurile fortificate protejau Przemy\u015bl cel pu\u021bin din secolul al XIV-lea. Poarta Przemysl, situat\u0103 \u00een v\u0103ile r\u00e2urilor San \u0219i Wiar, a fost timp de secole un pasaj natural din bazinul Sandomierz c\u0103tre poalele Przemysl, conduc\u00e2nd spre sud prin lan\u021bul trans-european al Carpa\u021bilor. Era o rut\u0103 comercial\u0103 care f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre Europa de Est \u0219i Europa de Vest. \u00cen vremuri mai pu\u021bin pa\u0219nice, mari armate m\u0103r\u0219\u0103luiau pe acest traseu. <\/span><\/p>\n Cu trei ani \u00eenainte de Revolta din noiembrie, o garnizoan\u0103 austriac\u0103 permanent\u0103 a fost sta\u021bionat\u0103 la Przemy\u015bl, iar \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, \"tab\u0103ra fortificat\u0103\" de la Przemy\u015bl a fost transformat\u0103 \u00eentr-o baz\u0103 strategic\u0103 \u0219i opera\u021bional\u0103 pentru frontiera de est a Imperiului Austro-Ungar. Coroana de dealuri de la Przemysl era format\u0103 din c\u00e2teva zeci de forturi principale \u0219i zeci de forturi auxiliare.<\/span><\/p>\n La \u00eenceputul secolului al XX-lea, acest plan executat a evoluat \u00een linia puternic fortificat\u0103 Nistru-San. La \u00eenceputul Marelui R\u0103zboi, Przemy\u015bl a fost desemnat ca centru de ap\u0103rare pentru aceast\u0103 linie. \u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n Pe parcursul secolului al XIX-lea, \u0219i mai ales \u00een ultimul sfert al secolului, expansiunea ora\u0219ului a continuat. Popula\u021bia sa a dep\u0103\u0219it de mai multe ori 50.000 de locuitori. \u00cen anii '30 va ajunge la o popula\u021bie similar\u0103, pentru a dep\u0103\u0219i 68.000 de locuitori \u00een 1938, acela\u0219i num\u0103r ca \u0219i ast\u0103zi. <\/span><\/p>\n Maghiarii \u00ee\u0219i amintesc \u00eenc\u0103 de serviciul compatrio\u021bilor lor \u0219i de b\u0103t\u0103lia pentru Przemy\u015bl. La Budapesta, cei c\u0103zu\u021bi au fost omagia\u021bi cu un monument magnific care poart\u0103 numele ora\u0219ului nostru, ridicat chiar \u00een centrul capitalei (nu departe de monumentul generalului Jozef Bem, eroul Ungariei din Prim\u0103vara Na\u021biunilor). Bunicii lui Jozef Antall, fost prim-ministru, \u0219i Laszl\u00e1 K\u00f6v\u00e9r, actualul pre\u0219edinte al Adun\u0103rii Na\u021bionale Maghiare, au servit \u00een cetate \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. Noile monumente dedicate husarului \u0219i l\u0103ncierului maghiar Beliniak, dezvelite \u00een 2016 \u00een Pia\u021ba Dominikanski din Przemy\u015bl, au o semnifica\u021bie extrem de simbolic\u0103. De asemenea, se depun eforturi pentru a-l ad\u0103uga la acest grup pe celebrul telegrafist ceh Vladim\u00edr S\u00fdkora, ale c\u0103rui jurnale din acea perioad\u0103 sunt p\u0103strate \u00een arhivele cehe. \u0218i dac\u0103 am include \u0219i un coleg slovac, s-ar crea un alt simbol - un memorial comun pentru \u00eentregul Grup de la Vi\u0219egrad. \u0218i aceasta este politica istoric\u0103 pe care \u021b\u0103rile noastre ar trebui s\u0103 o urmeze. Autorit\u0103\u021bile din Przemy\u015bl s-au ocupat de crearea acestui simbol deja din timp, ca s\u0103 spunem a\u0219a, numind una dintre pie\u021bele din Przemy\u015bl Pia\u021ba Visegrad, al c\u0103rei anun\u021b oficial a avut loc \u00een timpul reuniunii pre\u0219edin\u021bilor parlamentelor V4 din 2017.<\/span><\/p>\n Nu de pu\u021bine ori r\u0103zboiul a z\u0103d\u0103rnicit alian\u021be str\u0103vechi. Cu toate acestea, ast\u0103zi, memoria polono-ungar\u0103 aminte\u0219te alte fapte care, \u00een aproape fiecare secol, confirm\u0103 leg\u0103turile str\u00e2nse dintre cele dou\u0103 popoare. \u00centorc\u00e2ndu-ne \u00een secolul al XIX-lea, merit\u0103 s\u0103-i amintim pe generalii Jozef Bem \u0219i Jozef Wysocki, precum \u0219i pe cei peste 1.500 de voluntari polonezi care au luat parte la Prim\u0103vara maghiar\u0103 a na\u021biunilor - mul\u021bi dintre ei (c\u00e2teva sute, inclusiv elevi de gimnaziu!) care s-au \u00eenrolat \u00een Legiunea Polonez\u0103 proveneau din regiunea Przemysl, inclusiv unul imortalizat \u00een <\/span>Noaptea de noiembrie <\/span><\/i>Wyspia\u0144ski, un insurgent din noiembrie \u0219i ianuarie, colonelul Leon Czechowski (are nu mai pu\u021bin de dou\u0103 comemor\u0103ri \u00een Jaros\u0142aw: un frumos monument funerar \u00een Cimitirul Vechi \u0219i St\u00e2lpul secuiesc din lemn - Kopijnik, l\u00e2ng\u0103 fosta sinagog\u0103). Acestea au fost men\u021bionate de eminentul istoric \u0219i diplomat maghiar Istv\u00e1n Kov\u00e1cs \u00een cartea sa recent publicat\u0103 <\/span>Dic\u021bionar biografic al participan\u021bilor polonezi la Prim\u0103vara Na\u021biunilor din Ungaria<\/span><\/i>. Dintre reprezentan\u021bii genera\u021biilor urm\u0103toare, amintim \u00een primul r\u00e2nd - deja din partea maghiar\u0103 - pe G\u00e9za Gyoni, savantul din cetatea Przemy\u015bl, poet remarcabil al vremii \u0219i al na\u021biunii sale, \"prizonier al poeziei\", care \"\u0219i-a num\u0103rat zilele\/ \u00een \u021bara lechienilor\/ a\u0219tept\u00e2nd cu credin\u021b\u0103\/ z\u0103ri mai fericite\", \u0219i pe Ferenc Molnar, autorul lui <\/span>B\u0103ie\u021bii din Pia\u021ba de Bronz<\/span><\/i>\u00cen armat\u0103, a fost, printre altele, corespondent de r\u0103zboi din Przemy\u015bl. De asemenea, merit\u0103 amintit serviciul a peste o sut\u0103 de maghiari \u00een cea de-a doua brigad\u0103 a legiunilor poloneze care au p\u0103truns \u00een Polonia prin Mun\u021bii Carpa\u021bi \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. \u0218i mai vie este amintirea ajutorului maghiar (sub forma a milioane de muni\u021bii) acordat armatei poloneze care a luptat \u00eempotriva bol\u0219evicilor \u00een 1920, f\u0103r\u0103 de care soarta r\u0103zboiului ar fi putut fi foarte diferit\u0103. Acest ajutor a venit \u00eentr-un moment dramatic pentru maghiari, c\u00e2nd, prin termenii tratatului semnat la Palatul Trianon de la Versailles, ace\u0219tia au fost priva\u021bi de 2\/3 din teritoriul lor \u0219i 1\/3 din na\u021biunea lor a fost l\u0103sat\u0103 \u00een afara propriului stat. \u0218i trebuie amintit c\u0103 ajutorul maghiar planificat a fost mult mai mare, incluz\u00e2nd arme \u0219i trupe. Cu toate acestea, ea a fost oprit\u0103 de alte state, reticente fa\u021b\u0103 de o Polonie re\u00eenviat\u0103 \u0219i simpatizante ale revolu\u021biei bol\u0219evice. <\/span><\/p>\n Simbolul cooper\u0103rii polono-maghiare \u00een genera\u021bia urm\u0103toare (deja \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial) a fost cooperarea dintre Jozef Antall \u0219i Henryk Slawik - eroi ai celor trei na\u021biuni (polonez\u0103, maghiar\u0103 \u0219i evreiasc\u0103), care \u00een timpul ocupa\u021biei au salvat 30.000(!) de cet\u0103\u021beni polonezi, inclusiv 5.000 de evrei. Henryk Slawik a fost condamnat la uitare \u00een Polonia, practic p\u00e2n\u0103 \u00een al doilea deceniu al acestui secol, c\u00e2nd - \u00een principal datorit\u0103 eforturilor domnului \u0219i doamnei Krystyna \u0219i ale domnului Grzegorz \u0141ubczyk - au ap\u0103rut publica\u021bii despre el \u0219i am dezvelit monumente gemene (la Var\u0219ovia \u00een 2016 \u0219i un an mai t\u00e2rziu la Budapesta) pentru ambii eroi, sub forma b\u0103ncii Antall \u0219i Slawik. <\/span><\/p>\n Ne amintim, de asemenea, de revoltele din iunie \u0219i octombrie 1956 din ambele \u021b\u0103ri, care au fost mari simboluri de solidaritate. \u00cen acea perioad\u0103, de la Przemy\u015bl la Szczecin, s-a donat s\u00e2nge pentru insurgen\u021bi. Cea mai recent\u0103 comemorare a unei alte figuri simbolice pentru cooperarea polono-ungar\u0103 este Institutul Polonez care poart\u0103 numele lui Waclaw Felczak, celebrul curier al guvernului polonez \u00een exil, \u00eenfiin\u021bat \u00een 2018 (\u00een Ungaria, omologul Institutului este Funda\u021bia W. Felczak).<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n C\u00e2nd scriem despre fenomenul Przemy\u015bl, merit\u0103 s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u00e2teva dintre institu\u021biile care au \u00eembog\u0103\u021bit via\u021ba social\u0103 \u0219i cultural\u0103 a locuitorilor s\u0103i, mai ales \u00een secolul al XIX-lea. Atunci, \u00een 1869, a fost fondat\u0103 cea mai veche societate de teatru din Polonia, Societatea Aleksander Fredro \"Fredreum\", un teatru de amatori care func\u021bioneaz\u0103 ne\u00eencetat \u0219i ast\u0103zi \u00een acela\u0219i loc, Castelul Przemy\u015bl - un fenomen la scar\u0103 european\u0103.<\/span><\/p>\n Societatea de Muzic\u0103 a luat fiin\u021b\u0103 \u00een noiembrie 1865. Primii pre\u0219edin\u021bi ai Consiliului au fost Aleksander Dworski \u0219i Walery Waygart. Iar unul dintre reprezentan\u021bii importan\u021bi ai lumii muzicale din Przemy\u015bl a fost Artur Malawski (n\u0103scut \u00een 1904, pe strada W\u0142adycze). Ast\u0103zi, Filarmonica Podkarpacka \u0219i Complexul \u0218colii de Muzic\u0103 de Stat din Przemy\u015bl \u00eei poart\u0103 numele.<\/span><\/p>\n Activitatea intelectual\u0103 a cet\u0103\u021benilor din Przemy\u015bl \u0219i-a g\u0103sit expresia \u0219i \u00een Societatea Prietenilor \u0218tiin\u021bei, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een februarie 1909. Societatea, care func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u0219i este una dintre cele mai vechi institu\u021bii de acest gen din Polonia, a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 la ini\u021biativa, printre al\u021bii, a fra\u021bilor Kazimierz Maria \u0219i Tadeusz Osi\u0144ski, care s-au num\u0103rat printre ini\u021biatorii \u00eenfiin\u021b\u0103rii Muzeului Na\u021bional al Regiunii Przemysl \u0219i a c\u0103ror cas\u0103 de familie se afl\u0103 pe strada Kmity.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n \u00cen spatele nostru se afl\u0103 povestea ora\u0219ului Przemy\u015bl, strivit de povara militar\u0103 a armatei austro-ungare, mai bogat din punct de vedere economic, dar f\u0103r\u0103 un viitor str\u0103lucit. \u00cen 1918, c\u00e2nd Polonia \u0219i-a rec\u00e2\u0219tigat independen\u021ba, Przemy\u015bl a fost \u0219i ea - \u0219i una dintre primele care au luptat. C\u0103pitanul Jozef Pana\u015b a alimentat spiritul de lupt\u0103. De data aceasta \u00eempotriva ucrainenilor. Locuitorii din Przemy\u015bl au luptat de la \u00eenceputul lunii noiembrie 1918, pentru poduri peste r\u00e2ul San, pentru districte, \u0219i au dus contraatacuri de la Zasan p\u00e2n\u0103 la malul drept al ora\u0219ului. Pe 11 noiembrie, Przemy\u015bl a fost liber! Dar polonezii au continuat s\u0103 lupte \u00een Nizankowice \u0219i \u00een alte localit\u0103\u021bi. La lupt\u0103 au luat parte reprezentan\u021bi ai tuturor genera\u021biilor, inclusiv orlerii - elevi ai liceelor din Przemy\u015bl (cei care au murit au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi \u00een marele morm\u00e2nt simbolic al orlerilor din cimitirul principal). Cu toate acestea, acest lucru nu ar fi fost posibil dac\u0103 funda\u021bia valorilor pentru comunitatea na\u021bional\u0103 \u0219i suprana\u021bional\u0103 emergent\u0103 nu ar fi fost construit\u0103 de-a lungul genera\u021biilor. Pentru c\u0103 Przemy\u015bl, ca multe ora\u0219e similare din Comunitatea Polono-Lituanian\u0103, a fost un ora\u0219 al polonezilor de diferite religii \u0219i na\u021bionalit\u0103\u021bi, iar identitatea \u00eentregului \u021binut Przemysl a fost construit\u0103 nu numai de polonezi, ci \u0219i de evrei, ruteni, ucraineni, unguri, austrieci, cehi, germani \u0219i armeni. Aceast\u0103 diversitate \u0219i stratificarea genera\u021biilor \u0219i a culturilor pot fi observate, de exemplu, \u00een arhitectura Catedralei din Przemy\u015bl. \u00cen forma sa actual\u0103, poart\u0103 urme ale stilurilor gotic, renascentist, baroc, rococo \u0219i mai t\u00e2rziu. Se afl\u0103 pe funda\u021biile unor biserici mai vechi: romanice \u0219i, probabil, \u0219i romanice timpurii din vremea Marelui Imperiu Morav \u0219i a Episcopiei de Praga. Przemy\u015bl este \u0219i ast\u0103zi sediul arhidiecezei Bisericii Romano-Catolice \u0219i al Bisericii Greco-Catolice.<\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n Din vremurile dramatice ale celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i din urm\u0103toarele decenii de existen\u021b\u0103 a lui Przemy\u015bl, putem aminti figuri aproape simbolice, care confirm\u0103 teza personalist\u0103 conform c\u0103reia omul este o valoare, iar dovada acestui lucru este iubirea de libertate. Acest lucru poate fi exemplificat de atitudinea tinerei de dou\u0103zeci de ani Stefania Podg\u00f3rska (acum distins\u0103 cu medalia \"Drep\u021bi \u00eentre popoare\"), care, \u00een timpul ocupa\u021biei germane, risc\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba \u00een casa familiei, a ascuns (\u00eentr-o ascunz\u0103toare de 8 mp) 13 locuitori evrei din Przemy\u015bl. <\/span><\/p>\n De asemenea, merit\u0103 s\u0103 amintim o serie de ofi\u021beri militari, printre care \u0219i str\u0103mo\u0219ii actualului ministru al justi\u021biei Zbigniew Ziobra. Str\u0103bunicul s\u0103u, colonelul W\u0142adys\u0142aw Kornicki, a fost comandant al For\u021belor Tehnice \u0219i al Comandamentului Districtului Corpului X de Armat\u0103 din Przemy\u015bl \u00een anii 1920, precum \u0219i profesor la Politehnica din Lviv (a fost ucis de sovietici, numele s\u0103u apare pe a\u0219a-numita list\u0103 ucrainean\u0103 Katyn). Bunicul s\u0103u, Ryszard Kornicki, locuia pe strada Waygarta, \u00een timpul ocupa\u021biei a condus contraspionajul Armatei Na\u021bionale \u00een districtul Przemy\u015bl, apoi a devenit \u0219eful Inspectoratului WIN. <\/span><\/p>\n Num\u0103rul familiilor (adesea de mai multe genera\u021bii) implicate \u00een actul de independen\u021b\u0103 a fost foarte mare \u00een \u021ainutul Przemysl. S\u0103 ne amintim \u00eenc\u0103 c\u00e2\u021biva membri ai rezisten\u021bei. Primul este comandantul Districtului Rzesz\u00f3w al WIN, maiorul W\u0142adys\u0142awa Koba, a c\u0103rui \u00eenmorm\u00e2ntare a avut loc abia \u00een 2016 \u00een cimitirul Przemysl din Zasan. Dar, \u00een primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 o men\u021bion\u0103m pe uimitoarea \u0219i eroica sublocotenent\u0103 Alicja Wnorowska, din Brig\u0103zile de informa\u021bii ale AK (numele spune totul!) \u0219i mai t\u00e2rziu WIN, care locuia pe strada Matejki. A fost arestat\u0103 c\u00e2nd era \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u00een opt luni \u0219i l-a n\u0103scut pe fiul s\u0103u Stanislaw, care mai t\u00e2rziu a fost consilier la Przemy\u015bl \u00een anii '90. Abia \u00een 2018, Sejm-ul a adoptat o lege prin care se asigur\u0103 c\u0103 copiii n\u0103scu\u021bi \u00een \u00eenchisorile comuniste (au fost 40) au dreptul la desp\u0103gubiri. Este, de asemenea, simbolic faptul c\u0103 aceast\u0103 lege a fost \"pilotat\u0103\" \u00een Sejm de c\u0103tre deputatul de Przemysl Andrzej Matusiewicz, un avocat cu experien\u021b\u0103 \u0219i ap\u0103r\u0103tor \u00een procesele politice din perioada comunist\u0103. <\/span><\/p>\n Ne vom aminti mereu de doamna Alicja de la magazinul de antichit\u0103\u021bi unde lucra \u00een anii 17, \u00een arcadele din pia\u021ba Przemy\u015bl. Obi\u0219nuiam s\u0103 venim acolo dup\u0103 \u0219coal\u0103, c\u0103ut\u00e2nd c\u0103r\u021bi care s\u0103 ne ajute \u00een c\u0103utarea noastr\u0103 tinereasc\u0103 a eroilor \u0219i a aventurilor lor. \u0218i uneori, \"cu totul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor\", pe tejgheaua lung\u0103 \u0219i veche a libr\u0103riei, dar la \u00eendem\u00e2n\u0103, ca s\u0103 zic a\u0219a, ap\u0103rea un vechi roman de Ossendowski(!), Pawe\u0142 Jasienica, un reportaj de Melchior Wa\u0144kowicz sau un \"fel\" de biografie de dinainte de r\u0103zboi bine conservat\u0103. La vremea respectiv\u0103, ni s-a p\u0103rut c\u0103 sunt simple coinciden\u021be, dar fascinant, pentru c\u0103 rafturile anticariatului p\u0103reau o \u021bar\u0103 a minunilor. Ast\u0103zi \u0219tim c\u0103 \u00een spatele bun\u0103voin\u021bei doamnei Alicja, o vecin\u0103 de pe strad\u0103, s-a aflat un impuls natural de a transmite genera\u021biei urm\u0103toare semne, simboluri \u0219i surse care sunt importante pentru fiecare t\u00e2n\u0103r. <\/span><\/p>\n Un alt exemplu este familia Mech din \u017burawica. Mul\u021bi dintre membrii s\u0103i au luptat \u00een rezisten\u021b\u0103, mai \u00eent\u00e2i \u00eempotriva germanilor \u0219i mai t\u00e2rziu \u00eempotriva sovieticilor. Morm\u00e2ntul lui Szymon Mech, comandantul Kedyw din \u017burawica, denun\u021bat \u00een ultimele zile ale ocupa\u021biei germane, nu a fost g\u0103sit nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Fiica sa, Czeslawa (\"Niezapominajka\"), a fost ofi\u021ber de leg\u0103tur\u0103 al Armatei Na\u021bionale. Fiul s\u0103u, Jan, a fost decorat cu Crucea de Aur a Meritului de c\u0103tre pre\u0219edintele polonez Lech Kaczy\u0144ski pentru serviciile sale \u00een WIN. <\/span><\/p>\n Ne amintim (\u00eenc\u0103 ne amintim, de\u0219i au trecut 50 de ani!) de actul incredibil de dramatic al lui Ryszard Siwiec, care - dep\u0103\u0219ind limitele eroismului \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, \u00een deplin\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 - s-a imolat pe stadionul din Var\u0219ovia, la 8 septembrie, \u00een timpul festivalului na\u021bional al recoltei, \u00een fa\u021ba a zeci de mii de oameni, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de invazia Pactului de la Var\u0219ovia \u00een Cehoslovacia. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, acest act este amintit \u0219i la Praga, iar P\u0159emysl\u00e1n, c\u0103ruia i s-a ridicat un monument, a devenit, al\u0103turi de cehii Jan Palach \u0219i Jan Zaj\u00edc \u0219i de maghiarii S\u00e1ndor Bauer \u0219i M\u00e1rton Moyses, un simbol al luptei pentru libertate. Cu to\u021bii au ales s\u0103 moar\u0103 pentru c\u0103 au crezut c\u0103, \u00een lupta pentru libertate, niciun sacrificiu nu este prea mare \u0219i c\u0103 numai un protest at\u00e2t de radical poate zgudui societatea \u00een ap\u0103rarea solidarit\u0103\u021bii \u0219i poate stimula ac\u021biunea. Familia domnului Ryszard s-a implicat \u0219i ea, 20 de ani mai t\u00e2rziu, \u00een schimb\u0103rile care au culminat cu marea mi\u0219care Solidaritatea.<\/span><\/p>\n S\u0103 remarc\u0103m protestele studen\u021be\u0219ti din martie, care au avut loc cu c\u00e2teva luni mai devreme \u00een universit\u0103\u021bile din cele mai mari ora\u0219e poloneze \u0219i care au avut \u0219i accentul lor din Przemysl. Acestea au fost formate de elevi de liceu, pentru care martie '68 a fost o sc\u00e2nteie pentru a-\u0219i manifesta opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de puterea comunist\u0103 \u0219i de guvernarea nedreapt\u0103. Ac\u021biuni \u0219i proteste au fost organizate, printre al\u021bii, de Damian Zegarski, student la o \u0219coal\u0103 de inginerie mecanic\u0103, ini\u021biatorul diferitelor forme de proteste, inclusiv la monumentul lui Adam Mickiewicz din pia\u021ba Przemysl; Ryszard G\u00f3ral, ast\u0103zi consilier juridic, dar \u00een acele zile activist al unei organiza\u021bii independente de tineret care sublinia identitatea polonez\u0103 a ora\u0219ului Przemy\u015bl, asociat mai t\u00e2rziu cu mi\u0219carea clandestin\u0103 Solidaritatea, sau Andrzej Mazur, pe atunci elev de 16 ani la \u0219colile din Przemy\u015bl (inclusiv la \u0218coala secundar\u0103 Jan S\u0142owacki nr. 1 din Przemy\u015bl), recunoscut ca fiind cel mai t\u00e2n\u0103r organizator al revoltei studen\u021be\u0219ti din 1968. J. S\u0142owacki) Andrzej Mazur, unul dintre creatorii parateatrului \u00een cadrul mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti din Polonia \u00een anii 1970 (la Universitatea Catolic\u0103 din Lublin) \u0219i activist al Solidarit\u0103\u021bii \u00een Kujawy, \u00een prezent poet, publicist \u0219i ecologist. Monumentul lui Adam Mickiewicz din Przemy\u015bl, men\u021bionat mai sus, a fost timp de mul\u021bi ani \u00eenc\u0103 un loc de cult pentru diverse ini\u021biative independente.<\/span><\/p>\n Strada Matejki, deja men\u021bionat\u0103, este, de asemenea, un exemplu interesant de concentrare a semnifica\u021biilor \u0219i simbolurilor din istoria ora\u0219ului, \u00eenregistrate \u00een via\u021ba locuitorilor s\u0103i. \u00cen v\u00e2rful s\u0103u, chiar sub castel, se afl\u0103 un obelisc \u00eenalt \u0219i solitar, care dateaz\u0103 aproape din vremea ultimilor Jagielloni - un simbol legendar al ap\u0103r\u0103rii eficiente a ora\u0219ului \u00eempotriva incursiunilor t\u0103tare. Anterior, \u00eenainte de r\u0103zboi, se numea \"Ptasia\" \u0219i era una dintre cele mai vechi str\u0103zi. Mic\u0103 (toate sunt a\u0219a \u00een ora\u0219ul vechi), aproape de castel, are 13 numere, dar aproape sub fiecare dintre ele a avut loc un eveniment important sau au tr\u0103it oameni interesan\u021bi. \u00cen afar\u0103 de Alicja Wnorowska, deja men\u021bionat\u0103, acolo a locuit legendarul Marian Stro\u0144ski - unul dintre cei mai mari pictori polonezi ai secolului XX. Vecin\u0103tatea dealului castelului a dus la multe peisaje minunate din Przemy\u015bl create de el, vederi de str\u0103zi vechi, p\u0103r\u021bi ale castelului, castani \u0219i tei frumo\u0219i. Pe terasa casei sale, pictorul a consemnat \u00een tablouri vederi cubiste ale Zasaniei. Kazimierz Cieszy\u0144ski, ultimul pre\u0219edinte al \"Sokol\" de dinainte de r\u0103zboi, locuia al\u0103turi, Zbigniew Kuchci\u0144ski, primul pre\u0219edinte (\u0219i co-fondator) al filialei Przemy\u015bl a Societ\u0103\u021bii Iubitorilor din Lvov, era vecinul s\u0103u, iar Artur J\u0119druch, mai t\u00e2rziu \u0219ef al poli\u021biei provinciale, a crescut al\u0103turi. Tot pe strada Matejki locuie\u0219te ast\u0103zi pre\u0219edintele Consiliului Local Przemy\u015bl, Bogus\u0142aw Zaleszczyk - un descendent al unuia dintre Orl\u0105t din Przemy\u015bl. Dintr-o cas\u0103 de pe aceast\u0103 strad\u0103 (\u00een mansard\u0103), \u00een 1986, a fost difuzat un program independent al postului de radio clandestin Solidaritatea. Pe strada Matejki se afl\u0103, de asemenea, dou\u0103 biserici cre\u0219tine de diferite confesiuni. \u0218i chiar la \u00eenceputul str\u0103zii, \u00eentr-o c\u0103su\u021b\u0103 cu un balcon frumos din lemn, locuia domnul Emil Siara, care, \u00eempreun\u0103 cu familia sa, a ascuns mai multe familii de evrei din Ujkowice, l\u00e2ng\u0103 Przemy\u015bl, \u00een timpul ocupa\u021biei germane, salv\u00e2ndu-i de la moarte. <\/span><\/p>\n Exist\u0103 mai multe str\u0103zi, locuri \u0219i oameni asem\u0103n\u0103tori aici. Arhitectura unei astfel de str\u0103zi de ora\u0219 vechi, combinat\u0103 de obicei cu memoria genera\u021biilor de oameni care au tr\u0103it acolo, las\u0103 \u00een urm\u0103 un farmec unic, sentimental, al unui trecut misterios, nedescoperit, care devine din ce \u00een ce mai semnificativ cu timpul.<\/span><\/p>\n \u00cen aproape fiecare deceniu al secolului trecut, \u00een Przemy\u015bl \u0219i \u00een fosta zon\u0103 Przemy\u015bl au avut loc evenimente care au implicat oameni \u00een ap\u0103rarea libert\u0103\u021bii, inclusiv a libert\u0103\u021bii religioase, a independen\u021bei \u0219i a drepturilor fundamentale ale cet\u0103\u021benilor \u0219i a dreptului de a-\u0219i exprima propriile opinii. Luptele de strad\u0103 \u0219i baricadele \u00een ap\u0103rarea \u0218colii de organist salesian \u00een 1963, precum \u0219i construc\u021bia a c\u00e2teva sute de biserici, f\u0103r\u0103 permisiunea autorit\u0103\u021bilor comuniste, \u00een \u00eentreaga diecez\u0103 de Przemy\u015bl condus\u0103 de episcopul Tokarczuk \u00een perioada 1965-1993, au r\u0103mas \u00een istorie. Cu aceast\u0103 ocazie, au fost \u00eenfiin\u021bate comitete pentru ap\u0103rarea credincio\u0219ilor, cum ar fi cel care a devenit celebru pentru \"luptele\" sale pentru biserica de pe strada Kmiecie din Przemy\u015bl, condus de preotul paroh Adam Michalski, Stanis\u0142aw Sudo\u0142 \u0219i Wit Siwiec, fiul lui Ryszard, sau cel din Stalowa Wola, pe vremea p\u0103rintelui paroh Edward Frankowski, ulterior episcop auxiliar al diecezei de Przemy\u015bl \u0219i, dup\u0103 divizarea administrativ\u0103 a Bisericii din Polonia \u00een 1992, al celei de Sandomierz. <\/span><\/p>\n Activit\u0103\u021bile unui mic grup de tineri curajo\u0219i din Przemy\u015bl care au colaborat cu Comitetul pentru Ap\u0103rarea Muncitorilor (KOR) au fost, de asemenea, extrem de importante, Stanis\u0142aw Kusi\u0144ski conduc\u00e2nd punctul de contact al organiza\u021biei din Przemy\u015bl, pe strada Przemys\u0142owa, \u00een anii 1970, \u0219i colabor\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp cu Mi\u0219carea pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i ale Cet\u0103\u021beanului (ROBCIO), \u00een care a activat, printre al\u021bii, Janusz Czarski - pe atunci student la Universitatea Catolic\u0103 din Lublin \u0219i ast\u0103zi director al Centrului Cultural. <\/span><\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu anii '80, am avut vremuri care sunt mai bine cunoscute \u0219i amintite: vremurile puternicei mi\u0219c\u0103ri Solidaritatea \u0219i, din decembrie 1981, activit\u0103\u021bile clandestine ale diferitelor cercuri: muncitori, agricultori sau cultur\u0103 independent\u0103, precum \u0219i activit\u0103\u021bile pastorale extrem de importante \u00een ora\u0219 \u0219i \u00een mediul rural, mai ales \u00een Krasiczyn, cu p\u0103rintele Stanislaw Bartminski. <\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>***<\/span><\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 putem \u00een\u021belege mai bine Przemy\u015bl-ul de ast\u0103zi. Un ora\u0219 de oameni care iubesc libertatea, care sunt curajo\u0219i, care \u00een\u021beleg bine atitudinile patriotice, care sunt uneori neconven\u021bionale. Un ora\u0219 cu oameni toleran\u021bi \u0219i deschi\u0219i la minte. Un ora\u0219 prin a c\u0103rui istorie trece \u00eentreaga istorie a Poloniei. Merit\u0103 s\u0103 ne amintim c\u0103, \u00een urm\u0103 cu 300 de ani, se afla \u00een partea de sud-vest a Comunit\u0103\u021bii Polono-Lituaniene, iar zonele de frontier\u0103 erau situate \u00een alt\u0103 parte. Nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 necropolele din Przemy\u015bl (civile \u0219i militare) se disting prin diversitatea na\u021bional\u0103 \u0219i cultural\u0103 a \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rilor lor. Ele sunt monumente ale istoriei, p\u0103str\u00e2nd memoria insurgen\u021bilor din noiembrie \u0219i ianuarie, a legionarilor, a Vulturilor, a Armatei de cas\u0103 sau a solda\u021bilor din a\u0219a-numita \"Haiducie\" (ne\u00eentrerupt\u0103). Przemy\u015bl este un ora\u0219 al valorilor \u0219i posibilit\u0103\u021bilor, cu o istorie frumoas\u0103 \u0219i un viitor fascinant. Este un ora\u0219 care merit\u0103 ca \u00eentregul s\u0103u ora\u0219 vechi \u0219i ansamblul arhitectural al fort\u0103re\u021bei s\u0103 fie \u00eenscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO.<\/span><\/p>\n Przemy\u015bl face parte din Polonia, iar Polonia face parte din Europa. Deschiderea ora\u0219ului Przemy\u015bl \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acolo pot lua na\u0219tere \u0219i se pot dezvolta ini\u021biative precum \"Europa Carpa\u021bilor\", care reune\u0219te \u021b\u0103ri marcate de o istorie dificil\u0103, dar care sunt, de asemenea, legate de secole. Aceste ini\u021biative includ \u00eent\u00e2lniri de discu\u021bii care au loc de ani de zile \u00een Krynica, Krasiczyn \u0219i Przemy\u015bl pentru oamenii care doresc s\u0103 vorbeasc\u0103 despre viitorul p\u0103r\u021bii noastre din Europa, despre problemele actuale din politic\u0103, economie, educa\u021bie \u0219i cultur\u0103. Ace\u0219tia discut\u0103 probleme care constituie \u00eenc\u0103 bariere de diferite tipuri, cum ar fi infrastructura subdezvoltat\u0103 sau diferen\u021bele de nivel de trai din fiecare \u021bar\u0103. <\/span><\/p>\n Ace\u0219tia discut\u0103, de asemenea, chestiuni fundamentale pentru civiliza\u021bia noastr\u0103, cum ar fi alegerea funda\u021biilor pe care ar trebui s\u0103 fie construit viitorul comunit\u0103\u021bii. \u00cen cadrul acestor \u00eent\u00e2lniri se caut\u0103 o solu\u021bie pentru abandonarea sistemului de valori cre\u0219tine fundamentale la mod\u0103 \u00een Europa de Vest \u0219i pentru a for\u021ba o multicultura federalist\u0103 de popoare \u0219i obiceiuri \u00een locul unei Europe a solidarit\u0103\u021bii \u00eentre state.<\/span><\/p>\n \"Europa Carpa\u021bilor\" este un forum pentru cei care se bazeaz\u0103 pe mo\u0219tenirea str\u0103mo\u0219ilor lor \u0219i pe bog\u0103\u021bia unui spa\u021biu unic; pentru cei care pledeaz\u0103 pentru o dezvoltare durabil\u0103 \u0219i sus\u021bin ac\u021biuni care servesc \u021b\u0103rilor \u0219i popoarelor din \u00eentreaga Europ\u0103; pentru cei care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103, \u0219i s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pozitiv, la viitor \u0219i \u00een locuri precum regiunea Przemysl.<\/span><\/p>\n \"Europa Carpa\u021bilor\" este, \u00een sf\u00e2r\u0219it, un loc pentru persoane, dar \u0219i pentru familii \u00eentregi, care, adesea \u00een condi\u021bii extrem de dificile, au \u00eent\u0103rit sim\u021bul con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale \u0219i al decen\u021bei elementare. Care, at\u00e2t prin dimensiunea axiologic\u0103, c\u00e2t \u0219i prin dezvoltarea economic\u0103 \u0219i chiar prin satisfacerea nevoilor cotidiene, a construit mai degrab\u0103 dec\u00e2t a demolat. \u0218i dac\u0103 au luptat, a fost pentru ap\u0103rarea drepturilor fundamentale, transmi\u021b\u00e2nd de la o genera\u021bie la alta principiile \u0219i normele vie\u021bii cooperatiste \u00een bog\u0103\u021bia divers\u0103 a Republicii noastre. Unele dintre aceste persoane sunt amintite aici.<\/span><\/p>\n \u00a0Fotografii din colec\u021bia Muzeului Na\u021bional al Regiunii Przemysl<\/em><\/p>\n Muzeum Narodowe Ziemi Przemyskiej we wsp\u00f3\u0142pracy z Wydawnictwem Sejmowym, w ramach obchod\u00f3w 100. rocznicy odzyskania niepodleg\u0142o\u015bci, przygotowa\u0142o publikacj\u0119 po\u015bwi\u0119con\u0105 Przemy\u015blowi: „Miasto waleczne”. W\u015br\u00f3d autor\u00f3w m.in. Marek Kuchci\u0144ski i Ryszard Terlecki, kt\u00f3rzy\u00a0zarysowuj\u0105 wydarzenia, z jakimi na przestrzeni wiek\u00f3w musia\u0142o zmierzy\u0107 si\u0119 miasto. Poni\u017cej wst\u0119p marsza\u0142ka Sejmu: Przemy\u015bl – moje miasto. Refleksje o Przemy\u015blu w 100. rocznic\u0119 […]<\/p>","protected":false},"author":6,"featured_media":11394,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[49,77,3],"tags":[],"class_list":["post-11334","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-podkarpacie","category-wazne-daty","category-wydarzenia"],"yoast_head":"\n![\"PSX_20181202_102016\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/PSX_20181202_102016.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/a> <\/a>Kamienny Most, zona de lupte grele purtate de trupele poloneze din Przemysl la 11 noiembrie 1918.\u00a0<\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a>\u00a0J\u00f3zef Klugman - ucis \u00een noiembrie 1918 \u00een bar\u0103cile 37 IR din Zasa\u0144<\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a><\/a>\u00a0Maiorul Julian Stachiewicz, comandantul opera\u021biunii de ajutorare a Cracoviei, comandant-\u0219ef \u00een b\u0103t\u0103lia de la Przemy\u015bl din 11-12 noiembrie 1918<\/a><\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a> <\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"