Primul panel s-a ocupat de diferitele dimensiuni ale politicii europene de vecin\u0103tate. Printre vorbitori s-au num\u0103rat pre\u0219edintele Senatului Rom\u00e2niei, C\u0103lin Popescu-T\u0103riceanu, pre\u0219edintele Senatului, Stanis\u0142aw Karczewski, vicepre\u0219edintele Skupstina din Republica Serbia, vicepre\u0219edintele Congresului Deputa\u021bilor din Spania, Micaela Navarro Garz\u00f3n, vicepre\u0219edintele Adun\u0103rii Na\u021bionale a Ungariei, J\u00e1nos Latorcai, secretarul de stat la Cancelaria Preziden\u021bial\u0103, Krzysztof Szczerski, pre\u0219edintele Comisiei pentru Rela\u021bii Interna\u021bionale \u0219i Imigran\u021bi a Parlamentului din Muntenegru, Andrija Nikoli\u0107. Discu\u021bia a fost moderat\u0103 de vicepre\u0219edintele Senatului, Ryszard Terlecki. Politicienii au discutat, printre altele, despre migra\u021bie \u0219i despre dimensiunile sudic\u0103 \u0219i estic\u0103 ale politicii europene de vecin\u0103tate.<\/p>\n
Primul care a luat cuv\u00e2ntul a fost C\u0103lin Popescu-T\u0103riceanu. - \u00cencerc\u0103m s\u0103 g\u0103sim o solu\u021bie la cauzele profunde ale migra\u021biei. Facem eforturi pentru a educa publicul. Aceasta este o provocare pentru parlamente \u0219i guverne - a spus el. La r\u00e2ndul s\u0103u, mare\u0219alul Karczewski a subliniat importan\u021ba Europei carpatice, care, \u00een opinia sa, ofer\u0103 numeroase oportunit\u0103\u021bi de dialog. - \u0218tim unde sunt grani\u021bele geografice, dar este important s\u0103 r\u0103spundem la \u00eentrebarea unde sunt grani\u021bele culturale. Europa se schimb\u0103, ne surprinde. Situa\u021bia de pe continent este dinamic\u0103. Frontierele Europei sunt, de asemenea, afectate de situa\u021bia din Uniunea European\u0103, de modul \u00een care aceasta func\u021bioneaz\u0103 \u0219i dac\u0103 va fi o Uniune cu mai multe viteze\", a remarcat Stanis\u0142aw Karczewski.<\/p>\n
\u00cen opinia lui J\u00e1nos Latorcai din Adunarea Na\u021bional\u0103 Maghiar\u0103, Uniunea European\u0103 ar trebui s\u0103 fie o organiza\u021bie de state na\u021bionale puternice, bazate pe valorile culturii grece\u0219ti, romane \u0219i cre\u0219tine. - Trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la men\u021binerea acestei comunit\u0103\u021bi, pentru c\u0103 nicio \u021bar\u0103 nu poate opri singur\u0103 migra\u021bia. Haide\u021bi s\u0103 ducem o astfel de politic\u0103 de vecin\u0103tate, care este legat\u0103 de politica na\u021bional\u0103\", a subliniat politicianul maghiar. Vladimir Marinkovic a vorbit despre punctul de vedere al Serbiei cu privire la politica de migra\u021bie. - Trebuie s\u0103 discut\u0103m cu colegii no\u0219tri din regiunea carpatic\u0103 \u0219i din Europa de Est, Central\u0103 \u0219i de Sud \u0219i despre cum s\u0103 r\u0103spundem \u00een mod dinamic la criza cu care ne confrunt\u0103m, pentru a crea noi strategii privind politica de migra\u021bie. Marinkovic a precizat c\u0103 Serbia lucreaz\u0103 mult cu partenerii din Uniunea European\u0103 \u00een acest domeniu, \u00een special cu \u021b\u0103rile din sudul, estul \u0219i centrul Europei, pentru a g\u0103si o solu\u021bie legat\u0103 de problema migra\u021biei \u0219i de protec\u021bia civiliza\u021biei noastre, a patrimoniului cultural, a cre\u0219tinismului.<\/p>\n
\u00cen alt\u0103 ordine de idei, a luat cuv\u00e2ntul vicepre\u0219edintele Congresului Deputa\u021bilor spaniol. Micaela Navarro Garz\u00f3n a subliniat c\u0103 drepturile \u0219i responsabilit\u0103\u021bile \u00een cadrul Uniunii ar trebui s\u0103 fie echilibrate. - Uniunea European\u0103 are nevoie de o reflec\u021bie global\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 cu solidaritate problemei migra\u021biei - a declarat politicianul spaniol. Krzysztof Szczerski a atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 Europa \u00ee\u0219i percepe \u00eemprejurimile ca pe o surs\u0103 de dezintegrare \u0219i pericol. - Nu doar problema migra\u021biei, ci \u0219i politica Rusiei este o surs\u0103 de destabilizare pentru Europa. Este o consecin\u021b\u0103 a unor decizii politice eronate ale statelor individuale. Prin urmare, nu ar trebui s\u0103 existe niciun acord ca aceste decizii s\u0103 fie popularizate \u0219i tratate ca un model pentru \u00eentreaga Europ\u0103\", a f\u0103cut apel ministrul Szczerski. Andrija NIkoli\u0107, din partea Parlamentului din Muntenegru, a subliniat c\u0103, \u00een ceea ce prive\u0219te migra\u021bia, Uniunea European\u0103 are nevoie de o nou\u0103 strategie care s\u0103 protejeze valorile sociale. De asemenea, a declarat c\u0103 Muntenegru ar trebui s\u0103 adere la Uniune c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil. - Aderarea Balcanilor de Vest planificat\u0103 pentru 2025 este un plan ambi\u021bios, pentru care ne preg\u0103tim folosind experien\u021ba Grupului de la Vi\u0219egrad.<\/p>\n
Dezvoltare \u00een Carpa\u021bi - dezvoltare \u00een jurul Carpa\u021bilor<\/strong><\/p>\n \u00cen cadrul celui de-al doilea panel, participan\u021bii au discutat despre viitorul strategiei macro-regionale a Carpa\u021bilor. La eveniment vor participa reprezentan\u021bi ai Biroului slovac de Investi\u021bii \u0219i Informare Denisa \u017dil\u00e1kov\u00e1, primarul ora\u0219ului Ke\u017emarok J\u00e1n Feren\u010dak, \u0219eful de unitate din cadrul Direc\u021biei Generale pentru Politic\u0103 Regional\u0103 a Comisiei Europene, Jean Pierre Halkin.<\/p>\n Vicepremierul Varga a subliniat c\u0103 este extrem de important s\u0103 se creeze conexiuni \u00een domeniul energiei \u0219i al infrastructurii rutiere. - Am ini\u021biat Ini\u021biativa Carpa\u021bi pentru c\u0103 vrem s\u0103 ne conect\u0103m unii cu al\u021bii. Trebuie s\u0103 avem o grani\u021b\u0103 mai clar\u0103 \u0219i s\u0103 elimin\u0103m barierele care ne pun piedici \u00een fiecare zi - a spus el. Pe de alt\u0103 parte, Dan Octav Paxino a men\u021bionat c\u0103 Carpa\u021bii sunt o regiune unic\u0103 din punct de vedere economic, cultural \u0219i ecologic. De asemenea, politicianul rom\u00e2n a mul\u021bumit guvernului polonez pentru cooperarea \u00een crearea strategiei Carpa\u021bi. - Vom continua s\u0103 particip\u0103m la ea - a anun\u021bat Paxino.<\/p>\n Oleksandr Hanushchyn a subliniat c\u0103 dezvoltarea Carpa\u021bilor este una dintre principalele probleme ridicate \u00een Ucraina. - Vrem s\u0103 purt\u0103m acest steag, acest steag \u00eempreun\u0103 cu dumneavoastr\u0103, um\u0103r la um\u0103r, \u0219i sper c\u0103 \u00eempreun\u0103 avem o mare \u0219ans\u0103 de succes \u00eentr-o strategie european\u0103 comun\u0103 cu strategia macroregional\u0103 a Carpa\u021bilor - a declarat pre\u0219edintele Consiliului Regional Lviv. Denisa \u017dil\u00e1kov\u00e1 \u0219i-a exprimat convingerea c\u0103 strategia macroregional\u0103 va aduce multe beneficii pentru multe regiuni. - Nu numai \u00een investi\u021bii, \u00een domeniul turismului, al tehnologiilor inteligente, dar mai ales \u00een domeniul infrastructurii. Vom vedea aceste beneficii acolo - a asigurat politicianul slovac.<\/p>\n Potrivit primarului Feren\u010d\u00e1k, strategia pentru Carpa\u021bi este complet\u0103 \u0219i r\u0103spunde provoc\u0103rilor cu care se confrunt\u0103 aceast\u0103 parte a Europei. - Este important ca planul s\u0103 porneasc\u0103 de la nivelul cel mai de jos, apoi de la nivel local, na\u021bional \u0219i interna\u021bional. Cel mai important obiectiv al s\u0103u este \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea vie\u021bii locuitorilor din regiune - a apreciat el. Iar \u00een opinia reprezentantului Comisiei Europene, Strategia Carpa\u021bi este un instrument foarte bun, care va aduce multe beneficii UE. - Din perspectiva UE, este important, de asemenea, ca aceasta s\u0103 fie o ini\u021biativ\u0103 de jos \u00een sus. Trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim cum s\u0103 consolid\u0103m din punct de vedere administrativ Strategia Carpatic\u0103, ceea ce reprezint\u0103 un pas politic important. \u00cen viitorul apropiat ar trebui s\u0103 preg\u0103tim un calendar al discu\u021biilor - a declarat Jean Pierre Halkin.<\/p>\n Europa Central\u0103 - infrastructur\u0103 \u00een curs de reconstruc\u021bie<\/strong><\/p>\n Investi\u021biile \u00een drumuri, c\u0103i ferate \u0219i transporturi au fost subiectul celui de-al treilea panel. Au participat \u0219ase vorbitori de rang ministerial: Andrzej Adamczyk, ministrul infrastructurii; Rokas Masiulis, ministrul transporturilor \u0219i comunica\u021biilor din Republica Lituania; \u00c1rp\u00e1d \u00c9rsek, ministrul transporturilor \u0219i construc\u021biilor din Republica Slovac\u0103; Volodomyr Omelyan, ministrul infrastructurii din Ucraina; Dan \u0164ok, ministrul transporturilor din Republica Ceh\u0103 \u0219i P\u00e9ter Szijj\u00e1rt\u00f3, ministrul afacerilor externe \u0219i comer\u021bului din Ungaria. Discu\u021bia a fost prezidat\u0103 de Bogdan Rzonca, pre\u0219edintele Comisiei parlamentare pentru infrastructur\u0103.<\/p>\n - Ieri \u0219i ast\u0103zi ne-am confirmat reciproc: suntem \u00eempreun\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te problemele de transport. \u00cempreun\u0103 vom elimina toate obstacolele care stau \u00een calea cre\u0103rii unei re\u021bele de transport, nu doar rutier, ci \u0219i feroviar, care va permite regiunilor noastre s\u0103 se dezvolte. Aceste investi\u021bii includ Via Carpatia, Via Baltica, Rail Baltica, drumul expres S3 - Andrzej Adamczyk a descris \u00eentreprinderile. Rokas Masiulis a ad\u0103ugat c\u0103 ajutorul \u0219i sprijinul UE pentru ruta Via Carpathia \u00eenseamn\u0103 foarte mult. - Este un proiect foarte important, care va permite s\u0103 ne mi\u0219c\u0103m mai repede, mai sigur \u0219i s\u0103 ne integr\u0103m cu mediul de afaceri. Acesta va fi un poten\u021bial excelent pentru \u00eentreaga Europ\u0103\", a subliniat politicianul lituanian.<\/p>\n - Republica Slovac\u0103 sprijin\u0103 at\u00e2t proiectul Via Carpathia, c\u00e2t \u0219i cel al c\u0103ii ferate de mare vitez\u0103. Suntem parte a acestor proiecte - a declarat \u00c1rp\u00e1d \u00c9rsek. La r\u00e2ndul s\u0103u, Volodymyr Omelyan, prezent\u00e2nd pozi\u021bia Kievului, \u0219i-a exprimat speran\u021ba c\u0103 acest proiect va conecta permanent Ucraina cu Europa. - \u00cen materie de transport suntem \u00eempreun\u0103. \u00cempreun\u0103 vom elimina toate obstacolele care stau \u00een calea cre\u0103rii unei re\u021bele de transport rutier, dar \u0219i feroviar, care va permite dezvoltarea regiunilor noastre. Aceste investi\u021bii includ Via Carpatia, Via Baltica, Rail Baltica - a completat Dan Tok, ministrul Transporturilor din Republica Ceh\u0103. - \u00cen 2023, sec\u021biunea maghiar\u0103 a Via Carpatia va fi un drum expres, iar \u00een septembrie anul viitor vom prezenta un document privind o cale ferat\u0103 de mare vitez\u0103 \u00eentre Var\u0219ovia \u0219i Budapesta - a declarat \u00een final Peter Szijjarto, \u0219eful diploma\u021biei ungare.<\/p>\n Grupul de discu\u021bii a fost urmat de o ceremonie de semnare a Declara\u021biei ministeriale comune privind proiectele majore de infrastructur\u0103 din regiunea Europei Centrale \u0219i de Est.<\/p>\n \"Quo vadis, Europa?\" - Evolu\u021biile europene \u0219i viitorul Uniunii Europene<\/strong><\/p>\n Un alt panel de miercuri a discutat despre viitorul Vechiului Continent \u0219i a fost prezidat de profesorul Zdzis\u0142aw Krasnod\u0119bski, vicepre\u0219edinte al Parlamentului European. Participan\u021bii au fost: Rich\u00e1rd H\u00f6rcsik, pre\u0219edintele Comisiei pentru afaceri europene, David Engels de la Universitatea Liber\u0103 din Bruxelles, Waldemar Paruch, reprezentant al Centrului de Analiz\u0103 Strategic\u0103, Aleksander Tomsky, director general al editurii Leda Publishers din Republica Ceh\u0103, \u0219i Aymerick Chauprade, deputat francez.<\/p>\n - Gre\u0219elile politice ale anumitor \u021b\u0103ri sunt universalizate. Germania testeaz\u0103 c\u00e2t de puternic\u0103 este \u00een Europa. Este greu de descifrat ce valori are Uniunea, care se afl\u0103 ast\u0103zi \u00eentre mari ambi\u021bii \u0219i o criz\u0103 sistemic\u0103. Problema este diagnosticarea problemelor sistemice - a analizat profesorul Paruch. - Avem nevoie de o democra\u021bie real\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 \u021binem cont de ceea ce spun \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103, care sunt, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene - a ad\u0103ugat Aymerick Chauprade. Rich\u00e1rd H\u00f6rcsik a subliniat, la r\u00e2ndul s\u0103u, amenin\u021barea european\u0103 a \"fragment\u0103rii politice\". - Cea mai important\u0103 problem\u0103 este criza migra\u021biei, inclusiv din punct de vedere financiar. C\u00e2nd ne punem \u00eentrebarea \"\u00cencotro se \u00eendreapt\u0103 Europa\", trebuie s\u0103 a\u0219tept\u0103m p\u00e2n\u0103 la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019. - a concluzionat acesta.<\/p>\n - \u00cen loc s\u0103 cre\u0103m compromisuri artificiale \u00eentre autonomie \u0219i ceea ce pot face Bruxelles-ul \u0219i Comisia European\u0103, trebuie s\u0103 reducem num\u0103rul de co-competen\u021be strategice care sus\u021bin politicile privind frontierele, problemele sociale\", a declarat David Engels. Potrivit lui Alexander Tomski, cea mai mare provocare \u00een acest moment este migra\u021bia. - Aceasta este o problem\u0103 uria\u0219\u0103, deoarece nomenklatura de la Bruxelles crede \u00eentr-o Europ\u0103 deschis\u0103, \u00een frontiere deschise. Nerecunoa\u0219terea faptului c\u0103 \u00eenc\u0103lcarea unei frontiere este o agresiune poate duce la probleme serioase - a spus cehul.<\/p>\n Paji\u0219tile t\u0103cute - cum s\u0103 asigur\u0103m securitatea politic\u0103 \u00een Europa carpatic\u0103?<\/strong><\/p>\n Ultimul panel din prima zi a Conferin\u021bei Europa Carpatic\u0103 s-a axat pe securitatea regiunii. Dezbaterea a fost prezidat\u0103 de Zsolt Nemeth, pre\u0219edintele Comisiei pentru afaceri externe a Adun\u0103rii Na\u021bionale a Ungariei. Printre participan\u021bii la dezbatere s-au num\u0103rat: Jacek Czaputowicz, ministrul afacerilor externe; J\u00f3zsef Czukor, consilier principal pentru politica extern\u0103 \u0219i de securitate, Biroul Consiliului Ungariei. Printre participan\u021bii la dezbatere s-au num\u0103rat: Jacek Czaputowicz, ministru al afacerilor externe; J\u00f3zsef Czukor, consilier principal pe probleme de politic\u0103 extern\u0103 \u0219i de securitate, Biroul Cabinetului, Ungaria; Ben-Oni Ardelean, vicepre\u0219edinte al Camerei Deputa\u021bilor din Parlamentul Rom\u00e2niei; Tomasz Szatkowski, subsecretar de stat, Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale; Martin Fedor, pre\u0219edinte al Grupului parlamentar slovac-polonez din cadrul Consiliului Na\u021bional al Republicii Slovace; Lolita \u010cig\u0101ne, pre\u0219edint\u0103 a Comisiei pentru afaceri europene, Parlamentul Letoniei; Miro Kova\u010d, pre\u0219edinte al Comisiei pentru politic\u0103 extern\u0103, Parlamentul Croa\u021biei; Jan Farsky, deputat, Camera Deputa\u021bilor, Republica Ceh\u0103.<\/p>\n a subliniat ministrul Czaputowicz: - Securitatea politic\u0103 se refer\u0103 la amenin\u021b\u0103rile la adresa stabilit\u0103\u021bii sociale a statelor \u0219i a guvernelor. Ideea este c\u0103 \u021b\u0103rile din regiune ar trebui s\u0103 fie capabile s\u0103 \u00ee\u0219i gestioneze propriile afaceri f\u0103r\u0103 influen\u021ba for\u021belor geopolitice care impun o ordine interna\u021bional\u0103 \u0219i \u00eempiedic\u0103 urm\u0103rirea intereselor. Zsolt Nemeth, la r\u00e2ndul s\u0103u, a subliniat c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 juc\u0103torii regionali, putem vorbi \u0219i despre juc\u0103tori globali care influen\u021beaz\u0103 Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Dup\u0103 cum a subliniat, statele trebuie s\u0103-\u0219i apere propriile interese, dar \u0219i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o cooperare intens\u0103 \u00een contextul Europei Carpatice, al celor Trei Ora\u0219e \u0219i al Grupului de la Vi\u0219egrad. Un punct de vedere u\u0219or diferit a fost exprimat de dl Farsky, care a explicat c\u0103 Europa carpatic\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie un contrabalans pentru alte regiuni ale continentului.<\/p>\n Lu\u00e2nd cuv\u00e2ntul \u00een numele Parlamentului croat, Miro Kova\u010d a subliniat c\u0103 trebuie respectat modul de g\u00e2ndire al na\u021biunilor din Europa Central\u0103. F\u0103r\u0103 aceasta nu vom avea suficient\u0103 for\u021b\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 puterilor externe al c\u0103ror interes este s\u0103 aib\u0103 o pozi\u021bie puternic\u0103 \u00een Europa\", a subliniat el. - \u00centr-o lume globalizat\u0103, este \u00een interesul nostru comun s\u0103 cre\u0103m un mediu sigur\", a ad\u0103ugat Martin Fedor. Tomasz Szatkowski a luat, de asemenea, cuv\u00e2ntul \u00een cadrul discu\u021biei. - Pentru Polonia, poten\u021bialul militar este o chestiune fundamental\u0103 pentru suveranitate. Securitatea este definit\u0103 de amenin\u021b\u0103ri \u0219i provoc\u0103ri. Una dintre ele este politica agresiv\u0103 a Rusiei, noile amenin\u021b\u0103ri sunt terorismul, migra\u021bia - a spus vicepremierul. Vicepre\u0219edintele Parlamentului Rom\u00e2niei a declarat c\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, dezvoltarea economic\u0103 va asigura securitatea. - \u00cen Rom\u00e2nia, toate partidele au fost de acord c\u0103 ar trebui s\u0103 cre\u0219tem contribu\u021bia noastr\u0103 la NATO de la 1,2 la 2% din PIB. Pentru a face acest lucru, trebuie s\u0103 avem cre\u0219tere economic\u0103. Este important s\u0103 privim Europa ca pe un proiect uria\u0219. UE \u0219i NATO sunt dou\u0103 organiza\u021bii importante. Suntem cu to\u021bii \u00een ele. Credem c\u0103 avem nevoie de platforme pentru ap\u0103rarea noastr\u0103 \u0219i pentru \u00eemp\u0103r\u021birea economiei noastre, pentru c\u0103 toate acestea vor fi \u00een beneficiul nostru - a subliniat el.<\/p>\n Premii pentru proiecte din Carpa\u021bi<\/strong><\/p>\n Punctul culminant al primei zile a Conferin\u021bei \"Europa Carpa\u021bilor\" a fost decernarea premiilor pentru proiectele din Carpa\u021bi, care a fost prezentat\u0103 \u00een cadrul unei gale ceremoniale de Marek Kuchci\u0144ski, pre\u0219edintele Sejm-ului. Premiul principal a fost acordat proiectului Cetatea Przemy\u015bl. De asemenea, au fost acordate distinc\u021bii pentru proiecte: Traseul culturii valahe, Centrul polono-ucrainean de cre\u0219tere \u0219i promovare a calului hucul, Karpackie Sky. - \u00cen acest an am f\u0103cut un pas uria\u0219 \u00een dezvoltarea politicii regionale, \u00een toate domeniile - le-a spus pre\u0219edintele Sejm-ului laurea\u021bilor.<\/p>\n Semnarea unei scrisori de inten\u021bie privind organizarea Forumului Polonia-Slovacia a fost punctul principal al celei de-a doua zile a Conferin\u021bei Europei Carpatice, care a avut loc \u00een cadrul celui de-al XXVIII-lea Forum Economic de la Krynica. Potrivit documentului, acesta va avea loc \u00een 2019 la Centrul de Expozi\u021bii \u0219i Congrese G2A Arena din Jasionka, l\u00e2ng\u0103 Rzesz\u00f3w. Evenimentul va fi organizat de administra\u021bia local\u0103 din Voievodatul Podkarpackie \u0219i de Funda\u021bia Institutul de Studii Estice. - Acest acord este un exemplu \u00een acest sens. Este, de asemenea, o nou\u0103 etap\u0103 a cooper\u0103rii polono-slovace - a declarat Marek Kuchci\u0144ski, pre\u0219edintele Sejm-ului, dup\u0103 semnarea scrisorii. \u00cen plus, joi, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, oficiali ai administra\u021biei locale \u0219i politicieni au participat la patru mese rotunde.<\/p>\n C\u0103ile \u00een\u021belep\u021bilor - Collegium Carphaticum<\/strong><\/p>\n Ziua de joi a \u00eenceput cu un panel despre proiectul de cooperare academic\u0103 din regiunea Carpa\u021bilor, Collegium Carphaticum, moderat de Jan Malicki, directorul Centrului de Studii Est-Europene de la Universitatea din Var\u0219ovia. Printre vorbitori s-au num\u0103rat S\u00e1ndor \u0150ze, directorul Institutului de Istorie de la Universitatea Catolic\u0103 din Budapesta, S\u0142awomir Solecki, rectorul \u0218colii Superioare de Stat din Europa de Est din Przemy\u015bl, Jan Lata, rectorul Universit\u0103\u021bii din Ostrava, Ladislav \u0160uh\u00e1nyi, rectorul Universit\u0103\u021bii din Pre\u0161ov, Igor Cependa, rectorul Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale din Transcarpatia din Ivano-Frankivsk \u0219i rectorul adjunct al Universit\u0103\u021bii \u0218tefan al III-lea Velikivsk din Suceava.<\/p>\n S\u00e1ndor \u0150ze a subliniat importan\u021ba deosebit\u0103 a Collegium Carphaticum ca o ini\u021biativ\u0103 academic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 valoroas\u0103 pentru \u00eentreaga regiune. La r\u00e2ndul s\u0103u, prorectorul PWSW, S\u0142awomir Solecki, a subliniat necesitatea de a construi rela\u021bii bune cu vecinii. - Vrem ca Przemy\u015bl s\u0103 devin\u0103 un centru din care s\u0103 radieze ideea Carpa\u021bilor\", a declarat Solecki. - At\u00e2t conferin\u021ba, c\u00e2t \u0219i prelegerile din 2018 arat\u0103 c\u00e2t de mult interes exist\u0103 pentru Collegium Carphaticum, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n Ladislav \u0160uh\u00e1nyi \u0219i-a exprimat, de asemenea, satisfac\u021bia fa\u021b\u0103 de sprijinul acordat acestui proiect. - Ne bucur\u0103m c\u0103 \u00een acest an universitar va avea loc un schimb de lectori \u00een cadrul Collegium Carphaticum. Datorit\u0103 acestui sprijin \u0219i a proiectului de succes, vom putea atinge obiective mai \u00eenalte dec\u00e2t cele pe care le urm\u0103rim \u00een prezent. Potrivit rectorului Universit\u0103\u021bii din Ostrava, Jan Lata, esen\u021ba Collegium-ului este ideea carpatic\u0103. - Apreciez foarte mult faptul c\u0103 reprezentarea politic\u0103 polonez\u0103 sus\u021bine acest concept. Cred c\u0103 are mari \u0219anse de reu\u0219it\u0103 - a spus el. - Avem o idee grozav\u0103 pe care ne putem baza. \u00cencerc\u0103m s\u0103 dezvolt\u0103m rela\u021biile noastre din punct de vedere istoric \u0219i ecologic \u0219i avem grij\u0103 de dezvoltarea turismului', a ad\u0103ugat Igor Cependa. La r\u00e2ndul s\u0103u, \u0218tefan Purici a atras aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii de a dezvolta programe transfrontaliere, importante nu numai pentru profesori \u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, ci \u0219i pentru studen\u021bi.<\/p>\n Inter-Morze, Tri-Morze, Ideea unei Adun\u0103ri Interparlamentare a Europei Centrale \u0219i de Est<\/strong><\/p>\n \u00cen cadrul celui de-al doilea panel, participan\u021bii au discutat mai ales despre implementarea conceptului de unificare \u0219i cooperare str\u00e2ns\u0103 \u00eentre statele din aceast\u0103 parte a Europei - acum \u0219i \u00een trecut. Discu\u021bia a fost moderat\u0103 de deputatul european W\u0142odziemierz Bernacki \u0219i la ea au participat: pre\u0219edintele Camerei Reprezentan\u021bilor din Malta, Angelo Farrugia, vicepre\u0219edintele Adun\u0103rii Na\u021bionale a Serbiei, Gordana \u010comi\u0107, vicepre\u0219edintele Camerei Poporului din Bosnia \u0219i Her\u021begovina, Ognjen Tadi\u0107, vicepre\u0219edintele Senatului, Bogdan Borusewicz, vicepre\u0219edintele Comisiei pentru afaceri europene din Seimas-ul lituanian, Andrius Kubilius, \u0219i copre\u0219edintele Grupului de prietenie ucraineano-polonez din Verkhovna Rada din Ucraina.<\/p>\n Politicianul maltez a subliniat c\u0103 ideea continu\u0103rii dialogului \u00eentre \u021b\u0103rile membre ale Uniunii Europene - dar \u0219i \u00eentre vecini - este o sarcin\u0103 extrem de important\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor actuale. - A\u0219 dori s\u0103 felicit Parlamentul polonez pentru c\u0103 \u0219i-a asumat un rol de lider \u00eentr-un subiect at\u00e2t de important - a declarat Angelo Farrugia. Potrivit vicepre\u0219edintelui Casei Poporului din Bosnia \u0219i Her\u021begovina, ideea de Trilateral\u0103 nu este \u00eenc\u0103 bine cunoscut\u0103. - Trebuie s\u0103 g\u0103sim o modalitate de a ne implica mai mult. Trebuie s\u0103 r\u0103spundem la \u00eentrebarea de ce ar trebui folosit\u0103 aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 pentru a o sprijini \u00een mod corespunz\u0103tor - a subliniat Ognjen Tadi\u0107. De asemenea, Gordana \u010comi\u0107 a subliniat necesitatea unei implic\u0103ri mai puternice \u00een aceast\u0103 idee. - Trebuie s\u0103 ne amintim trecutul dureros, dar trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m \u0219i asupra a ceea ce ne une\u0219te. S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 nu definim cooperarea noastr\u0103 \u00een mod negativ. Trebuie s\u0103 fie revigorat\u0103\", a f\u0103cut apel \u010comi\u0107.<\/p>\n Vicepre\u0219edintele Senatului a subliniat c\u0103 ideea Adun\u0103rii Interparlamentare a Europei Centrale \u0219i de Est are sens doar dac\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021bele Uniunii Europene. - Trebuie s\u0103 construim nu numai acorduri \u00een cadrul Uniunii, ci \u0219i s\u0103 avem o influen\u021b\u0103 pozitiv\u0103 asupra \u021b\u0103rilor din afara Uniunii - a spus el. Punctul de vedere lituanian asupra Ini\u021biativei Trilaterale a fost prezentat de Andrius Kubilius, care a vorbit despre cooperarea \u00een domeniul infrastructurii \u0219i a subliniat c\u0103 este necesar s\u0103 existe un plan clar \u00een abordarea Rusiei. - \u00cen 2025 \u0219i 2027, \u021b\u0103rile noastre vor de\u021bine pre\u0219edin\u021bia Uniunii Europene. Acest lucru coincide cu momentul unei poten\u021biale extinderi a UE, dar trebuie s\u0103 \u00eencepem deja s\u0103 discut\u0103m acest lucru, altfel nu se va \u00eent\u00e2mpla nimic\", a apreciat Kubilius. Mykola Kniazhytski, pe de alt\u0103 parte, a subliniat atitudinea pozitiv\u0103 a Kievului fa\u021b\u0103 de ini\u021biativa Tri-City. - Salut ideile de a include Ucraina \u00een astfel de ini\u021biative. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 acest proiect va fi sprijinit \u0219i de alte \u021b\u0103ri, cum ar fi Germania sau Fran\u021ba.<\/p>\n Europa Central\u0103 - o cheie de bolt\u0103 a culturilor - fundamente cre\u0219tine<\/strong><\/p>\n Cel de-al treilea panel din ultima zi a Europei Carpatice a fost dedicat rolului cre\u0219tinismului \u00een modelarea chipului contemporan al Vechiului Continent. Discu\u021bia a fost prezidat\u0103 de consilierul pre\u0219edintelui Sejm-ului \u0219i director al Institutului Wac\u0142aw Felczak pentru cooperare polono-ungar\u0103. Au luat parte: Arhiepiscopul Mitropolit de Riga Zbigniew Stankiewicz, Pavol Ma\u010dala de la Asocia\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 slovac\u0103 Personalizm, conferen\u021biarul maghiar de la Universitatea din Var\u0219ovia Csaba Gy\u00f6rgy Kiss, pre\u0219edintele Institutului de G\u00e2ndire Schuman Zbigniew Krysiak, membrul Adun\u0103rii Na\u021bionale Maghiare Lorinc Nacsa, pre\u0219edintele Asocia\u021biei culturale croate \"Napredak\" din Bosnia \u0219i Her\u021begovina, pastorul Franjo Topi\u0107 \u0219i directorul adjunct al think tank-ului Institutului Civic Maty\u00e1\u0161 Zrno.<\/p>\n - Europa Central\u0103 este cheia de bolt\u0103 a culturilor, care, de\u0219i este at\u00e2t de divers\u0103, face \u00eenc\u0103 diferen\u021ba \u00eentre Est \u0219i Vest. Este, de asemenea, acea parte a continentului, o vedem mai ales ast\u0103zi, unde ideile universaliste sunt \u00eenc\u0103 puternice \u0219i nu-\u0219i pierd puterea - a spus Maciej Szymanowski, \u00een deschiderea discu\u021biei. P\u0103rintele Franjo Topi\u0107 a subliniat c\u0103, \u00een ciuda diversit\u0103\u021bii culturale, Europa Central\u0103 pare s\u0103 fie ast\u0103zi bastionul valorilor cre\u0219tine \u00een compara\u021bie cu Europa de Vest. De asemenea, \u00een opinia directorului adjunct al think tank-ului ceh Civic Institute, Maty\u00e1\u0161 Zrno, Europa Central\u0103 joac\u0103 un rol important \u00een p\u0103strarea valorilor europene. - Poate c\u0103 noi ap\u0103r\u0103m aceste valori occidentale mult mai mult dec\u00e2t \u021b\u0103rile vest-europene. Sper c\u0103, cu acest etos, Europa Central\u0103 ar putea deveni un vehicul pentru mo\u0219tenirea occidental\u0103 pierdut\u0103.<\/p>\n Arhiepiscopul Zbigniew Stankiewicz a subliniat c\u0103 civiliza\u021bia noastr\u0103 se bazeaz\u0103 pe valori care decurg din demnitatea uman\u0103. - Printre acestea se num\u0103r\u0103 libertatea, egalitatea, fraternitatea, respectul. Aceste valori inspir\u0103 crearea de legi \u00een Europa, care \u00ee\u0219i au toate izvorul \u00een cre\u0219tinism, a spus Mitropolitul de Riga. \u00cen opinia lui Pavol Ma\u010dala, cre\u0219tinismul este cel care poate oferi o cale de ie\u0219ire din criza din zilele noastre. - Politicienii cre\u0219tini sunt co-responsabili pentru societate \u0219i trebuie s\u0103 bat\u0103 la u\u0219a Bisericii pentru a c\u0103uta indicii \u0219i argumente care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 misiunea politic\u0103 reflect\u00e2nd realismul credin\u021bei. Omul ar dori s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 adev\u0103rata sa natur\u0103, iar politicienii trebuie s\u0103 o cunoasc\u0103 \u0219i ei\", a subliniat Ma\u010dala.<\/p>\n Lorinc Nacsa a subliniat c\u0103 valorile fundamentale precum credin\u021ba, securitatea, munca, na\u021biunea, societatea sunt atacate ast\u0103zi. - Trebuie s\u0103 ap\u0103r\u0103m aceste valori \u00een fiecare zi. Europa Central\u0103 va avea un viitor dac\u0103 vom reu\u0219i s\u0103 le transmitem tinerilor - a declarat Lorinc Nacsa. \u00cen cadrul discu\u021biei despre fa\u021ba intelectual\u0103 a Europei, pre\u0219edintele IMS, Zbigniew Krysiak, a vorbit despre influen\u021ba pozitiv\u0103 a conceptului lui Robert Schuman, care se bazeaz\u0103 pe trei sloganuri: unitate, solidaritate \u0219i pace. La r\u00e2ndul s\u0103u, Csaba Gy\u00f6rgy Kiss a vorbit despre un proiect maghiar de cercetare a memoriilor comune.<\/p>\n Oikoum\u00e9ne din Carpa\u021bi - cum s\u0103 o salv\u0103m pentru genera\u021biile viitoare<\/strong><\/p>\n \u00cen cadrul ultimului panel al conferin\u021bei, participan\u021bii au discutat subiectul dezvolt\u0103rii durabile. De asemenea, au \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns la \u00eentrebarea cum s\u0103 foloseasc\u0103 cel mai bine resursele Carpa\u021bilor pentru a cre\u0219te nivelul de trai al societ\u0103\u021bii moderne. Discu\u021bia a fost moderat\u0103 de Markijan Malskyj, decanul Facult\u0103\u021bii de Rela\u021bii Interna\u021bionale a Universit\u0103\u021bii Lviv, iar vorbitorii au fost: vicepre\u0219edintele Comisiei pentru dezvoltare durabil\u0103 din Adunarea Na\u021bional\u0103 a Ungariei, Lajos Kepli, vicepre\u0219edintele Comisiei pentru afaceri externe, Ma\u0142gorzata Gosiewska, vicepre\u0219edintele Consiliului de administra\u021bie al Fondului na\u021bional pentru protec\u021bia mediului \u0219i gestionarea apelor, Artur Michalski, fostul deputat \u00een Consiliul Na\u021bional al Republicii Slovace, J\u00e1n Mi\u010dowsky.<\/p>\n Lajos Kepli a subliniat c\u0103 spa\u021biul central european joac\u0103 un rol important \u00een p\u0103strarea valorilor \u0219i identit\u0103\u021bii europene. - Avem o responsabilitate fa\u021b\u0103 de genera\u021biile viitoare. Ce condi\u021bii de via\u021b\u0103 vom l\u0103sa \u00een urm\u0103. Ce putem face, \u021bin\u00e2nd cont de regiunea noastr\u0103, pentru a asigura astfel de condi\u021bii de via\u021b\u0103 pentru genera\u021biile prezente \u0219i viitoare, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 le considere o via\u021b\u0103 demn\u0103. Ma\u0142gorzata Gosiewska, deputat european, a descris importan\u021ba strategiilor macroregionale. - Ac\u021bion\u00e2nd \u00eempreun\u0103 la nivelul Uniunii Europene, putem face enorm de multe. Vorbim despre o regiune cu un poten\u021bial enorm, bogat\u0103 \u00een resurse, dar care, \u00een acela\u0219i timp, sufer\u0103 de o mare neglijen\u021b\u0103, ceea ce \u00eei face pe oameni s\u0103 simt\u0103 c\u0103 nu au nicio perspectiv\u0103. Strategiile macroregionale pot fi de ajutor\", a spus ea. Artur Michalski, vicepre\u0219edinte al Fondului Na\u021bional pentru Protec\u021bia Mediului \u0219i Gestionarea Apei, a sus\u021binut c\u0103 fiecare dintre \u021b\u0103rile care fac parte din Europa Carpatic\u0103 are propria experien\u021b\u0103, care ar trebui folosit\u0103. - Polonia are o silvicultur\u0103 sau o agricultur\u0103 excelent\u0103, dezvoltarea durabil\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021ba, care se afl\u0103 la un nivel foarte ridicat \u00een Polonia, sunt fundamentele viitorului nostru comun.<\/p>\n O Europ\u0103 a valorilor comune<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 \u00eencheierea Conferin\u021bei \"Europa Carpatic\u0103\", pre\u0219edintele Sejm-ului a luat parte la discu\u021bia de \u00eenchidere a celui de-al XXVIII-lea Forum Economic de la Krynica. Tema a fost Uniunea European\u0103. - Cu sistemul de valori \u00een dezordine, interesele \u00eencep s\u0103 domine. \u0218i sunt tratate ca un substitut. \u021a\u0103rile din Europa Central\u0103, care \u0219i-au rec\u0103p\u0103tat libertatea, aduc cu ele \u00een UE accente \u0219i valori importante. Acestea sunt: libertatea, nevoia de independen\u021b\u0103 \u0219i, de asemenea, suveranitatea statelor - a spus Marek Kuchci\u0144ski. Pre\u0219edintele Sejm-ului a subliniat c\u0103 valorile europene \u00ee\u0219i au r\u0103d\u0103cinile \u00een trei grupuri: filozofia greac\u0103, dreptul roman \u0219i cre\u0219tinismul, care reprezint\u0103 fundamentul civiliza\u021biei europene. - Cei care uit\u0103 de ea pun Europa sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Ei pun Europa pe marginea pr\u0103pastiei. Sper c\u0103 \u021b\u0103rile tinere, care sunt membre ale Uniunii din 2004, vor opri acest pas spre decaden\u021b\u0103 \u0219i abis - a conchis mare\u0219alul Kuchci\u0144ski.<\/p>\n Najwa\u017cniejsi polscy i zagraniczni politycy, ponad osiem godzin dyskusji oraz gala, podczas kt\u00f3rej przyznano wyr\u00f3\u017cnienia dla najlepszych projekt\u00f3w karpackich – tak w telegraficznym skr\u00f3cie min\u0105\u0142 pierwszy dzie\u0144 Konferencji Europa Karpat. Wydarzenie, kt\u00f3rego inicjatorem i gospodarzem jest marsza\u0142ek Sejmu Marek Kuchci\u0144ski, odbywa si\u0119 w ramach Forum Ekonomicznego w Krynicy. To ju\u017c 20. edycja Konferencji. – Finalizujemy […]<\/p>","protected":false},"author":6,"featured_media":10325,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[78,50,3],"tags":[],"class_list":["post-10283","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-europa-karpat","category-wspolpraca-miedzynarodowa","category-wydarzenia"],"yoast_head":"\n![\"DSC_9651.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSC_9651.view_.jpg\")
<\/a> ![\"DSC_9763.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSC_9763.view_.jpg\")
<\/a> ![\"DSC_9929.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSC_9929.view_.jpg\")
<\/a> ![\"DSCF0835\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSCF0835.jpg\")
<\/a> ![\"DSCF0866\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSCF0866.jpg\")
<\/a> ![\"DSCF0920\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSCF0920.jpg\")
<\/a> ![\"DSCF0937\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSCF0937.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0758\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0758.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0773\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0773.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0797\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0797.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0818\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0818.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0827\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0827.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0834\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0834.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0855\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0855.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0891\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0891.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0894\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0894.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0897\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0897.jpg\")
<\/a> ![\"IMG_0904\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_0904.jpg\")
<\/a> ![\"MMA_1637.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/MMA_1637.view_.jpg\")
<\/a> ![\"MMA_1977.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/MMA_1977.view_.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__0078.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__0078.view_.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__0750.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__0750.view_.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__2226.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__2226.view_.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__2626\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__2626.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__2666_1.view\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__2666_1.view_.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__3095\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__3095.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__3570\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__3570.jpg\")
<\/a> ![\"RZ__3716\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/RZ__3716.jpg\")
<\/a>![\"IMG_20180906_200451_984_edited\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_20180906_200451_984_edited.jpg\")
<\/a>![\"DSCF0823\"](\"https:\/\/marekkuchcinski.pl\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/DSCF0823.jpg\")
<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"