Viitorul dezvoltării teritoriale a Uniunii Europene și realizarea obiectivului nostru comun de coeziune socială și economică în Uniune, păstrând în același timp bogăția diversității sale, vor depinde din ce în ce mai mult de o consolidare echilibrată și integrată a competitivității și inovării în întreaga UE.
Importanța acestei provocări formidabile pentru elitele politice și economice ale țărilor europene crește atunci când luăm în considerare presiunile globalizării, schimbările climatice și demografice nefavorabile, criza pieței europene și fundamentele șubrede ale dezvoltării durabile.
În același timp, nu putem și nu dorim să renunțăm la preocuparea Uniunii pentru dezvoltarea durabilă, înțeleasă ca "un echilibru între economie și ecologie" și "un echilibru între economie și valori sociale".
Astăzi, este deja clar că extinderea UE pentru a include noi state membre a pus în mișcare o serie de noi inițiative care au îmbogățit gândirea cu privire la dezvoltarea socio-economică a Europei în ansamblu, creând noi stimulente pentru această dezvoltare, în special în ceea ce privește dimensiunea teritorială.
Exemple în acest sens sunt inițiativele macroregionale, cum ar fi Strategia pentru Marea Baltică sau Strategia Dunării, care demonstrează capacitatea de cooperare macroregională între statele din regiunea noastră. Acestea arată cât de importantă este combinarea potențialelor mai multor state și ale Uniunii în gândirea de dezvoltare pentru a crea un "efect de cumul al dezvoltării" în jurul unor obiective clar definite.
Dintr-o perspectivă macroregională, o perspectivă strategică nu numai că aduce un plus de valoare inițiativelor existente în materie de politică de dezvoltare, dar încurajează, de asemenea, orientarea către domenii care pot fi considerate deosebit de relevante pentru Uniunea Europeană.
Macroregiunea Carpatică poate fi pe deplin recunoscută ca o astfel de zonă. Acesta îndeplinește criteriile pentru strategiile macroregionale stabilite de Comisia Europeană, care consideră că această formă specială de dezvoltare teritorială este deosebit de importantă în viitoarea perioadă de programare a politicii de coeziune.
Macroregiunea Carpatică îndeplinește criteriile de definire, deoarece este o zonă care conectează "teritoriile diferitelor țări și regiuni legate între ele prin caracteristici și probleme comune". Aceasta cuprinde o mare parte din Europa Centrală, Europa de Sud-Est și Balcani. Carpații sunt unul dintre cele mai mari lanțuri muntoase din Europa (mai extins decât Alpii), cu cea mai mare biodiversitate, întinzându-se în formă de arc de cerc pe o distanță de 1.500 km din Austria, prin Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Ucraina, acoperite de programul Parteneriatului Estic, până în Serbia.
În Polonia, regiunea carpatică acoperă peste 6% din suprafața țării și include zone extinse concentrate în Voievodatul Silezia, Polonia Mică și Podkarpacie - de la Beskids, prin Munții Tatra, până la Munții Bieszczady. Această zonă, cunoscută ca fiind coloana vertebrală verde a Europei Centrale și de Est, este importantă din punct de vedere strategic din mai multe motive.
În primul rând, este o zonă extrem de importantă din punct de vedere geopolitic și crucială pentru direcția sud-estică a politicii europene. Acesta leagă statele europene cu trei statute: statele membre, statele în curs de aderare și cele care fac parte din Parteneriatul estic (PEV). Este un loc în care se intersectează multe interese politice strategice. În urma recentei extinderi a UE, Munții Carpați au devenit granița estică a UE, ceea ce a sporit importanța regiunii și stabilitatea acesteia pentru întreaga Comunitate.
În al doilea rând, este o zonă foarte bogată din punct de vedere cultural și diversă din punct de vedere social. Este un exemplu minunat al bogăției europene de tradiție îmbinată cu modernitate. Este, de asemenea, o zonă cu multe inițiative economice importante, locuită de oameni cu un mare potențial antreprenorial.
În al treilea rând, este una dintre cele mai importante resurse de mediu din Europa, cu o bogăție naturală extraordinară. Are o influență extraordinară asupra climatului și a relațiilor de apă din țările Europei Centrale, iar calitățile sale peisagistice și balneare îi sporesc atractivitatea.
În același timp, însă, există probleme și provocări serioase care trebuie abordate în acest domeniu. Vom menționa doar două dintre cele mai importante
În Carpați, în fiecare an au loc dezastre naturale (inundații), care provoacă pierderi enorme. În partea poloneză a Carpaților și la poalele munților, inundațiile bruște provoacă anual pagube de miliarde de dolari, pe care statul nu le poate repara. În același timp, Carpații produc apă potabilă care asigură aproape 90% din necesarul României și peste 50% din necesarul Poloniei (bazinul râului Vistula). Aceasta este o problemă fundamentală pentru generațiile viitoare, iar gestionarea adecvată a apei trebuie să fie, cu siguranță, unul dintre pilonii unei strategii macroregionale în această zonă.
Munții Carpați se numără printre zonele cele mai slabe din punct de vedere concurențial din această parte a Europei.
Aceasta cuprinde cele mai sărace părți ale Uniunii actuale și ale vecinilor săi și necesită investiții în domeniul mediului și al transporturilor, sprijin pentru antreprenoriatul local, precum și o politică coerentă privind resursele umane, inclusiv migrația. Deosebit de importante sunt inițiativele de integrare a transportului în această zonă, care să permită atât conectarea eficientă a acesteia cu restul continentului, cât și integrarea sa internă (de exemplu, în Polonia). Prin urmare, Carpații sunt o zonă de importanță strategică pentru Uniunea Europeană și necesită o acoperire separată în cadrul programelor UE. Aceștia au nevoie de sprijin în conformitate cu principiul adesea citat al solidarității europene, înțeleasă ca fiind capacitatea de a împărți bogăția proprie cu ceilalți.
În 2003, țările din Carpați au fost de acord să posibilități de cooperare sub forma foarte bunei Convenții Carpatice promulgate la Kiev, ca o anumită platformă care definește un cadru sau "obiective de politică generală pentru a promova o abordare integrată a conservării și dezvoltării durabile a Carpaților". Totuși, acest lucru nu diminuează impresia că această macroregiune rămâne în umbra Uniunii Europene. Și este întărită de faptul că problemele montane ale Carpaților nu sunt acoperite de niciuna dintre formele multilaterale de cooperare, cum ar fi în cazul statelor de la Marea Neagră, Marea Baltică sau Dunărea.
Din toate aceste motive, pare rezonabil să se elaboreze o strategie europeană pentru Carpați.
Obiectivul său, după exemplul Strategiei Mării Baltice sau al Strategiei Dunării, ar trebui să fie, în primul rând, acela de a urmări integrarea instrumentelor și programelor de acțiune ale UE destinate zonelor individuale din macroregiunea carpatică (și în conformitate cu aranjamentele rezultate din Convenția Carpatică), unde multe proiecte sunt deja puse în aplicare cu ajutorul fondurilor comunitare, dar nu întotdeauna într-un mod eficient.
Există un potențial și o dorință de a coopera pe teren, ceea ce este evident în inițiativele politice și acțiunile practice, din păcate dispersate, la diferite niveluri. Este timpul să facem un pas înainte.
Forumul economic de la Krynica, care va începe la 7 septembrie, ar putea oferi o oportunitate în acest sens. În cadrul acesteia, ca parte a dimensiunii parlamentare a Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, Sejm și Senatul polonez organizează o conferință intitulată "Europa Carpaților". Acesta este menit să ofere o platformă de dialog pentru toți cei interesați de dezvoltarea zonelor montane și de cooperarea regională, atât în cadrul UE, cât și cu vecinii săi imediați. Acesta va servi, de asemenea, ca o platformă pentru o acțiune internațională comună pentru dezvoltarea Carpaților și pentru posibilitatea de a ridica această macroregiune mai sus în ierarhia cooperării și dezvoltării europene.
"Europa Carpaților" face parte, de asemenea, din punerea în aplicare a priorităților Președinției poloneze (Parteneriatul estic, integrarea europeană a țărilor din Carpați, securitatea în sens larg). În același timp, este un moment oportun pentru această inițiativă, deoarece au început lucrările privind noile regulamente ale politicii de dezvoltare în cadrul financiar al UE pentru 2014-2020. Prin urmare, o discuție internațională privind dezvoltarea Europei carpatice poate oferi o oportunitate de a prezenta un obiectiv în cadrul forumului UE care ar fi identificat în mod clar cu inițiativa poloneză.
Fie ca sloganul: "O Uniune Europeană bogată în Carpați" să permită o dezvoltare mai bună și mai eficientă a acestui loc important de pe harta continentului nostru.
